România la Bienala Veneția 2026 – Marea Negră la plural: De la știință la instalație vizual-sonoră sculpturală
Proiectul „Marea Neagră la plural – Compoziţii pentru ochiul sonor/ Black Seas – Scores for the Sonic Eye” al artiștilor Anca Benera și Arnold Estefán, care reprezintă România anul acesta la Bienala de Artă de la Veneția, cuprinde – în Pavilionul României din Giardini – o instalație video-sonoră sculpturală despre suprafața Mării Negre și partea ei nevăzută, și două lucrări la Noua Galerie ICRCU (Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistă din Veneția) care explorează teritorii.
Curatoare sunt Corina Oprea și Diana Marincu.
Corina Oprea spune despre proiect că este „o propunere extrem de puternică și necesară în contextul Bienalei. Se conectează la alte realități oceanografice, dincolo de granițe și situații concrete regionale. În plus, plasarea sunetului în centrul prezentării artistice este o premieră. (…) Pavilionul României se înscrie temei centrale a Bienalei, «In Minor Keys»”.
Diana Marincu a explicat într-o conferință la care a fost prezentat proiectul: „Artiștii se uită și la subiecții, vocile care sunt dincolo de uman și cum noile tendințe din știință aduc oceanizarea în centru. Apa devine un liant prin care putem înțelege existența într-o sferă mult mai largă. Această nevoie de cunoaște a ceea ce se află în straturile Mării Negre e tradus în expoziție. Iar sunetul e unul dintre mediile principale de expresie”.
Anca Benera și Arnold Estefán, care lucrează deja pentru implementarea proiectului, spun că reflectă de mult timp asupra proiectului. „Susținem că putem vorbi despre Marea Neagră doar prin pluralitatea ei”, spun ei. „Plecând de la întrebări simple, încercăm să analizăm acest spațiu politic, geografic, un ecosistem închis, foarte fragil”.
Pavilionul României va prezenta o instalație video-sonoră care cuprinde două filme și mai multe sculpturi. Vizitatorul intră într-un spațiu „aproape subacvatic”, după cum spun artiștii, care au acordat o atenție specială și persoanelor cu deficiențe, expoziția fiind adaptată lor.
Pentru partea sonoră, Anca Benera și Arnold Estefán au colaborat cu Simina Oprescu (compoziție sonoră), Diana Miron (performer, compoziție vocală), Laurențiu Coțac și Attila Faravelli (înregistrare de teren).
Buget alocat: 1,2 milioane de lei
Proiect de țară, participarea României la Bienala de la Veneția este finanțată de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și Institutul Cultural Român. Bugetul total alocat anul acesta e de 1,2 milioane de lei. Desigur, el va fi suplimentat din sponsorizări.
„Suntem in dialog pentru a vedea cum reușim să găsim soluții pentru a crește bugetul pentru a putea anticipa calendarul proiectului. Am reușit, la ICR, o creștere a bugetului, anul acesta fiind de 250.000 lei”, a spus Liviu Jicman, președintele Institutului.
Ioana Ciocan, comisarul român pentru Bienala de Artă de la Veneția, a punctat: „Nicio țară din lume nu finanțează integral participarea națională la Veneția. Sunt țări care dau bani foarte puțini și țări care fac eforturi, ca România”.
Despre artiști și curatoare
Anca Benera și Arnold Estefan colaborează ca duo artistic din 2012, trăiesc și lucrează în Viena și București. Practica lor artistică este bazată pe cercetare, urmărind tiparele ascunse sau invizibile care se regăsesc în spatele anumitor narațiuni istorice, sociale sau geopolitice. Lucrările lor se articulează într-o varietate de genuri, formate și medii, incluzând instalații, video, desen sau performance.
În 2022, le-a fost acordat premiul Birgit Jürgenssen din partea Ministerului pentru Artă și Cultură (BMKOES) și Academy of Fine Arts din Viena.
Corina Oprea – curator, editor și cercetător – este specializată în artă contemporană, cultură vizuală și performativă. Oprea este co-editor al antologiei „Climate: Our Right to Breathe”, publicată de K Verlag în 2023. A fost redactor-șef al L’Internationale Online, platforma digitală pentru cercetare și artă a unei rețele de peste 15 muzee și organizații artistice europene, și lector la HDK-Valand, Göteborg. Între 2017 și 2018, a fost director artistic al Konsthall C, în Stockholm, cu un program dedicat decolonizării în nord. Are un doctorat de la Universitatea din Loughborough, cu teza „The End of the Curator – on curatorial acts as collective production of knowledge”, și a fosr curatoare în programul Timișoara 2023 – Capitala Europeană a Culturii și a expoziției inaugurale „Chronic desire/ Sete cronica” și a programului de închidere „Performance ZONA &”. Născută în 1981, la București, ea trăiește și lucrează în Stockholm.
Diana Marincu – curator și critic de artă – este membru AICA (Asociația Internațională a Criticilor de Artă) și IKT (Asociația Internațională a Curatorilor de Artă Contemporană), director artistic al Fundației Art Encounters din Timișoara începând cu 2018.
Expozițiile pe care le propune pornesc de la o metodă investigativă, iar de cele mai multe ori întrebările pe care le formulează rezonează cu problemele identificate de artiști în practica lor, de la strategiile vizuale și narative ale construcției imaginii, la tensiunea relațiilor dintre subiect și context, precum și cotitura postumanistă în arta contemporană.
Între 2012 și 2018, a colaborat cu Fundația Plan B din Cluj și cu Fabrica de Pensule. În 2017, Diana Marincu a curatoriat împreună cu Ami Barak cea de-a doua ediție a Bienalei Art Encounters din Timișoara, sub titlul „Viața – Mod de întrebuințare”. În timpul Sezonului România-Franța, Diana Marincu a curatoriat două expoziții în Franța: „Persona”, la MUCEM – Musée des Civilisations de l’Europe et de la Méditerranée, Marsilia (2019); „Manufacturing Nature / Naturalizing the Synthetic”, Frac des Pays de la Loire (2018). Este laureata Bega Art Prize 2022.
Cea de-a 61-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – la Biennale di Venezia va avea loc în perioada 9 mai – 22 noiembrie, cu avanpremieră pentru specialiști și presă în perioada 6 – 8 mai 2026. Tema ediției este „In Minor Keys”. La cea de-a 60-a Expoziție Internațională de Artă, România a fost reprezentată de proiectul „Ce este munca/ What Work Is”, semnat de Șerban Savu.

