Rusia revine la Bienala de la Veneția. Controverse iscate de mai multe participări

Rusia revine anul acesta în pavilionul din Giardini, la Bienala de la Veneția, care machează a 61-a expoziție de artă. Federația nu a mai participat la evenimentul din lagună începând din anul 2022, când a început războiului cu Ucraina.

În 4 martie a fost anunțată oficial lista participanților de anul acesta, iar Rusia se găsește printre ei. În 2024, a împrumutat Boliviei pavilionul național, iar anul acesta plănuiește expoziția „The Tree is Rooted in the Sky”, cu mai mult de 50 de muzicieni, poeți și filosofi tineri din Rusia și alte țări.

Bienala nu a interzis participarea Rusiei, întrucât, în general, nu decide dacă națiunile participă sau nu.
Mikhail Shvydkoy, delegatul Rusiei pentru schimburi culturale internaționale, a insistat că aceasta nu este o „întoarcere”, scrie ARTnews. Potrivit lui, pavilionul Rusiei din Giardini a semnalat întotdeauna „prezența țării în spațiul cultural al Veneției”. El a adăugat că expoziția este „dovada că cultura rusă nu este izolată și că încercările de a o «anula» – întreprinse în ultimii patru ani de elitele politice occidentale – nu au avut succes”.

În 2022, cu aproximativ două luni înainte de debutul Bienalei de la Veneția, artiștii și curatorul care reprezentau Rusia s-au retras din eveniment, lăsând țara fără o expoziție la cel mai mare festival de artă din lume. Astfel, în timp ce alte pavilioane naționale au întâmpinat vizitatorii, cel al Rusiei a rămas gol și închis, înconjurat de gărzi. De atunci, Rusia nu a avut expoziții nici la bienala de artă, nici la bienala de arhitectură.

Expoziția internațională de artă organizată de Koyo Kouoh, ajunsă la cea de-a 61-a ediție, numără 99 de participări naționale și 31 de evenimente colaterale.

Koyo Kouoh, directoarea Muzeului Zeitz de Artă Contemporană Africană din Cape Town, a fost aleasă să conducă bienala, fiind prima femeie africană curator al evenimentului. Ea însă a decedat în mai 2025, dar tema aleasă de ea, „In Minor Keys”, este realizată conform planului de o echipă de curatori alcătuită chiar de Kouoh.
Bienala de Artă de la Veneția are loc anul acesta în perioada 9 mai – 22 noiembrie.

Controverse la Bienala de Artă de la Veneția 2026

Unele anunțuri privind pavilioanele naționale au stârnit dispute și controverse.

O petiție online a fost lansată de artiști și lucrători din domeniul cultural care doresc ca pictorul Predrag Đaković să nu mai fie reprezentant al Serbiei, pentru că el nu reprezintă „calitatea producției artistice contemporane” din țară.

Grupul activist Art Not Genocide Alliance (ANGA), condus de artiști, solicită Bienalei să excludă Israelul din evenimentul din acest an până când statul „va fi adus în fața justiției pentru crimele sale”. Grupul a avertizat că, dacă Israelul nu va fi eliminat, va mobiliza „un boicot total” al artiștilor și publicului.
Israel a anunțat  că va participa la Bienala de Artă de la Veneția din 2026, la doi ani după ce pavilionul a fost închis publicului în urma protestelor pe fondul războiului din Gaza. Acum expoziția nu va fi amenajată în spațiul dedicat Israelului din Giardini, ci în Arsenale, iar țara e reprezentată de Belu-Simion Făinaru.

Africa de Sud nu va avea expoziție la Bienala de la Veneția din acest an, a confirmat Ministerul Culturii în februarie. Soarta pavilionului era incertă încă de la începutul lunii ianuarie, după ce ministrul Culturii a anulat brusc o expoziție planificată a operei lui Gabrielle Goliath din cauza preocupărilor legate de o lucrare care includea referiri la un poet palestinian ucis în Gaza.

Australia l-a repus pe artistul Khaled Sabsabi în rolul de reprezentant la Veneția, după ce îl înlăturase când selecția lui devenise un subiect politic controversat.

Participări în premieră

În premieră la Veneția anul acesta expun Republica Guineea, Republica Guineea Ecuatorială, Republica Nauru, Qatar, Republica Sierra Leone, Republica Federală Somalia și Republica Socialistă Vietnam. El Salvador participă pentru prima dată cu propriul pavilion.
Nigeria a anunțat că nu participă la această ediție, dar și-a anunțat deja revenirea la cea de-a 62-a bienală, în 2028.

România este reprezentată anul acesta la Bienala de Artă de la Veneția de proiectul „Marea Neagră la plural – Compoziţii pentru ochiul sonor/ Black Seas – Scores for the Sonic Eye” al artiștilor Anca Benera și Arnold Estefán, curatoriat de Corina Oprea și Diana Marincu.
Comisar este Ioana Ciocan, iar proiectul va fi prezentat în pavilionul național din Giardini și la Noua Galerie ICRCU (Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistă din Veneția).

La Biennale di Venezia respinge orice formă de excludere sau cenzură a culturii

Bienala de la Veneția este o „instituție deschisă”, după cum subliniază organizatorii. „Orice țară recunoscută de Republica Italiană poate solicita în mod independent să participe. Aceasta poate trimite pur și simplu o notificare dacă deține un pavilion în Giardini sau poate prezenta o scrisoare din partea autorității guvernamentale competente dacă nu are un pavilion permanent propriu. De asemenea, trebuie menționat că țările care nu sunt recunoscute de Republica Italiană au găsit, de-a lungul anilor, modalități de a participa și de a se exprima în cadrul evenimentelor colaterale.

Ca răspuns la comunicările și cererile de participare din partea țărilor, La Biennale di Venezia respinge orice formă de excludere sau cenzură a culturii și artei. La Biennale, la fel ca orașul Veneția, continuă să fie un loc al dialogului, al deschiderii și al libertății artistice, încurajând legăturile între popoare și culturi, cu speranța durabilă pentru încetarea conflictelor și a suferinței”.

Credit foto: curatorial