Șapte opere de artă de Egon Schiele au fost restituite moștenitorilor unui colecționar evreu ucis de naziști
La peste 80 de ani de la moartea în deportare a colecționarului evreu Fritz Grünbaum și sub presiunea justiției americane, moștenitorii acestuia au obținut restituirea a șapte opere de artă furate de naziști din colecții prestigioase, printre care și cea a MoMA din New York.
Moștenitorii acestui artist de cabaret austriac și mare colecționar de artă, care a murit la Dachau în 1941, s-au luptat în justiție timp de mai multe decenii pentru a reintra în posesia operelor sale, în principal desene de Egon Schiele (1890-1918), o figură a expresionismului austriac.
„Vă mulțumim că sunteți de partea bună a istoriei. Ceea ce ați făcut este istoric”, a salutat unul dintre ei, judecătorul american Timothy Reif, adresându-se procurorului din Manhattan Alvin Bragg, al cărui birou are o unitate specială pentru combaterea traficului de artă, în cadrul unei ceremonii oficiale la New York.
Prezentate în cadrul ceremoniei, desenele, acuarelele sau creionul pe hârtie ale lui Schiele, precum „I Love Antithesis”, „Seated Woman” sau „Portrait of a Boy”, se aflau în colecții prestigioase, la Muzeul de Artă Modernă din New York (MoMA), Biblioteca Morgan din New York, Muzeul de Artă din Santa Barbara (California), în colecția Ronald Lauder și în cadrul trustului Vally Sabarsky, numit astfel după negustorul de artă Serge Sabarsky, decedat în 1996.
MoMA a predat lucrarea „Prostitute” (1912), realizată în acuarelă și creion pe hârtie, și lucrarea „Girl Putting on Shoe” (1910), realizată în acuarelă și cărbune pe hârtie. Muzeul Santa Barbara a returnat desenul în creion pe hârtie „Portrait of the Artist’s Wife, Edith” (1915). Biblioteca Morgan a predat imaginea cu cretă neagră și acuarelă pe hârtie maro „Self-Portrait” (1910).
Președinte al Congresului Mondial Evreiesc, moștenitor al grupului Estée Lauder și fondator, împreună cu Serge Sabarsky, al Neue Galerie din New York, Ronald Lauder a fost el însuși un susținător al restituirii operelor furate de naziști.
„Self portrait”, The Morgan Library
Desene în valoare de 9 milioane de dolari
Potrivit procuraturii din Manhattan, desenele, în valoare totală de peste 9 milioane de dolari, au fost restituite „de bunăvoie” de către instituțiile care le dețineau, „odată ce le-au fost prezentate dovezi” privind proveniența lor.
Justiția americană a preluat unul dintre argumentele cheie ale moștenitorilor lui Fritz Grünbaum.
Arestat în Austria în 1938 și apoi deportat în lagărul de la Dachau, artistul fusese obligat să semneze o procură în favoarea soției sale, Elisabeth. Aceasta din urmă a fost obligată să predea întreaga colecție autorităților naziste, înainte de a fi deportată și ucisă în lagărul de concentrare Maly Trostinec de lângă Minsk, în actualul Belarus.
„Fritz Grünbaum și soția sa, Elisabeth, nu au avut niciodată ocazia să își recupereze prețioasele obiecte de artă înainte de moartea lor prematură, dar moștenirea lor va dăinui”, a declarat Ivan J. Arvelo, un agent special însărcinat cu Homeland Security Investigętes (HSI) din New York.
Într-un caz anterior, un judecător din New York a ordonat deja în 2018 returnarea a două desene ale lui Schiele moștenitorilor lui Grünbaum, scriind în hotărârea sa că „o semnătură sub amenințarea unui pistol” nu are nicio valoare.
De atunci, descendenții colecționarului au relansat procedurile. Săptămâna trecută, alte trei desene de Egon Schiele a căror proprietate o revendică au fost confiscate de instanțe, inclusiv de la Art Institute of Chicago.
Aproape 100.000 de opere din cele 650 000 furate nu au fost încă restituite
Justiția americană a urmărit traseul sinuos al operelor. Colecția Grünbaum fusese inventariată de istoricul de artă și membru al partidului nazist Franz Kieslinger, iar toate operele lui Schiele, considerate artă „degenerate” de regim, fuseseră vândute, a explicat Parchetul din Manhattan.
În 1956, cele șapte desene au reapărut la Berna, în Elveția, în mâinile colecționarului Eberhard Kornfeld, „care stabilise o relație de afaceri privilegiată” cu fiul negustorului de artă și „consilier artistic personal” al lui Adolf Hitler, Hildebrand Gurlitt, a adăugat procuratura americană.
În același an, desenele au ajuns la New York, fiind cumpărate de un galerist newyorkez, Otto Kallir.
Problema restituirii operelor de artă furate de naziști rămâne de actualitate și în alte țări.
În Franța, Parlamentul a adoptat în iulie o lege-cadru pentru a facilita restituirea de către colecțiile publice a bunurilor culturale din care au fost jefuiți evreii.
Potrivit cifrelor publicate în 2009, în cadrul unei conferințe internaționale la Terezin, în Republica Cehă, aproximativ 100.000 de opere din cele 650 000 furate nu au fost încă restituite.
Foto credit: manhattanda.org, „Portrait of a Boy” şi „Seated Woman”, Egon Schiele, The Valley Sabarsky Trust
