Scădere a vânzărilor prin licitații la Artmark, în ultimul an. Recorduri, stabilite de artiști moderni și contemporani

Casa de licitații Artmark a transmis raportul pe anul 2022 – 2023, perioada septembrie – iulie, iar concluziile arată o descreștere a vânzărilor prin licitații, cu 13%, în paralel cu o creștere a vânzărilor private (prin magazin), cu 25,28%, în timp ce rata medie de adjudecare s-a menținut.

Anul pieței de artă este calculat în funcție de vacanța de vară, când nu sunt organizate licitații.

În perioada septembrie 2022 – iulie 2023, au avut loc la Artmark 49 de licitații de artă, carte și istorie, cu un total al adjudecărilor în licitații de aproximativ 9,4 milioane euro și o rată medie de adjudecare de 70,10%, precum și un total de magazin de 1,14 milioane de euro.

„Constatăm – față de ultimul raport anual din 2022 – o ușoară descreștere a vânzărilor prin licitații, cu 13% (față de 10,8 milioane de euro în perioada etalon 2022) în paralel cu o creștere a vânzărilor private (prin magazin), cu 25,28%, câtă vreme rata medie de adjudecare se menține practic la același nivel cu cea din perioada etalon 2022 (față de 72%)”, se arată în raport.

Per ansamblu, Artmark a marcat în luna mai a acestui an licitația cu numărul 500, iar până la finalul anului calendaristic va ajunge la 530.

Numărul de licitații se menține, iar numărul total de loturi puse în vânzare prin licitație publică este în creștere, cu 6% (9.508 loturi față de 8.940 loturi în 2022). Artprice (Art Econometrics Department) a etichetat în 2022 Artmark România drept lider al pieței de artă din sud-estul Europei, clasând-o pe poziția a doua la nivel de Europa de Est în termeni de volume de artă vândute.

Potrivit raportului, a fost constatată și o creștere a numărului de ore de licitație față de anul anterior, cu 2% (de la 217h la 222h), mai ales datorită vânzărilor organizate online.

„În termen de 3 ani, Artmark intenționează ca jumătate din licitații să fie derulate în regim Timed Online; de principiu, licitațiile de artă vor fi ținute în sală de un comisar de licitație, câtă vreme licitațiile de obiecte de colecție, ce dispun de un număr mai mare de loturi, se vor desfășura Timed Online, beneficiind de noua tehnologie eficientizatoare de proces de licitație”.

Evoluția numărului de participanți

Cu 5.586 de palete ofertante (palete care au câștigat măcar un pas de licitație, din totalitatea mai largă a paletelor participante pentru aceiași pași de licitație), sezonul 2022 – 2023 se clasează pe al doilea loc ca număr de palete ofertante, de la lansarea platformei Artmark Live.

„S-a participat la licitațiile sezonului dintr-un număr de 47 jurisdicții, variind funcție de teritorialitatea ori, dimpotrivă, internaționalitatea tematicii de licitație. Jurisdicțiile din afara României din care provin cei mai mulți ofertanți externi sunt, în ordine (primii 15): Franța, Germania, Belgia, Italia, Austria, UK, Elveția, Portugalia, Ungaria, SUA, Cipru, China, Bulgaria, Israel, Olanda, iar dintre cele inedite: Armenia, Polinezia Franceză, Malaezia, Vietnam, Chile, Macau”.

A fost remarcat în ultimul an și o schimbare în demografia cumpărătorilor. Din rândul segmentelor de vârstă 18 – 30 de ani și 30 – 40 de ani, a fost constatată o creștere cu aproximativ 8%, de la 769 la 830, față de referințele raportării anului 2022.

Recorduri de artist

Obișnuiții clasamentelor – Grigorescu, Tonitza și Luchian – au înregistrat rezultate care le-au consolidat cotațiile, dar nu au marcat recorduri – spre exemplu, Tonitza a obținut 110.000 de euro pentru „Fetița cu fundiță roz”, Grigorescu – 77.500 de euro pentru varianta de mici dimensiuni a lucrării din colecția Casei Regale, „Elisabeta Doamna în biroul său”, iar Luchian are o singură tranzacție în perioada de referință, acuarela „Ulcior cu albăstrele”, care se clasează drept a doua cel mai bine vândută acuarelă a artistului (40.000 de euro).

Anul a fost însă marcat de recorduri absolute ori relative ale artiștilor moderni și contemporani care au mai mult loc de creștere și prețuri de pornire mai atractive, într-un an mai ponderat în privința investițiilor.

Printre acestea: „Grădina” lui Horia Bernea, vândută pentru 26.000 de euro (care egalează recordul absolut anterior din 2019); grupul statuar „Marii Arlechini” al lui Ioan Pârvan, pentru 30.000 de euro; „Micuța Macedoneancă” a lui Pericle Capidan, pentru 10.000 de euro; bronzul „După baie” al lui Oscar Han, pentru 16.500 de euro; „Tătăroaice la Balcic”, de Tache Papatriandafil, pentru 22.000 de euro; „Nud”, de Paul Miracovici, pentru 13.500 de euro; „Marea Cavalcadă”, de Magdalena Rădulescu, pentru 7.500 de euro; „Crizantemele albe”, de Elena Muller-Stăncescu, pentru 5.500 de euro.

Între recordurile relative se află „Clopotar”, pastel de Ion Iancuț, vândut cu 4.000 de euro, și „Marea Galaxie” a lui Horia Damian, pentru 22.000 de euro, și acrilul „A visa în zbor” al lui Felix Aftene, pentru 17.000 de euro.

Pictura „Vremea înnoirii – Primăvara șovăie în ultimele flori de cireș” a lui Samuel Mutzner se remarcă drept un vârf, fiind adjudecată contra sumei de 60.000 de euro.

Recorduri în licitații de istorie și artă sacră

În perioada etalon, a fost înregistrat recordul absolut la carte veche românească (deținut în trecut de un exemplar al „Îndreptării Legii” din 1652, adjudecat contra sumei de 11.000 de euro, în 2021). În noiembrie 2022, a fost adjudecat un exemplar al „Cazaniei lui Varlaam” din 1643 pentru 12.000 de euro, iar în prima jumătate a anului 2023 – „Biblie de la București” a lui Șerban Cantacuzino, una pentru 40,000 de euro și alta, pentru 36.250 de euro.

Arta sacră s-a remarcat prin câteva recorduri absolute de „zugrav” de icoane pe sticlă, între care Savu Moga din Arpașu de Sus (a cărui „Plângere a lui Isus” din 1848 a fost vândută pentru 4.000 de euro), Ioan Pop din Făgăraș (a cărui „Răstignire” din prima jumătate a sec. XIX a fost vândută pentru 2.750 de euro) și Nicolae Oancea din Alba Iulia (a cărui „Sfântă Troiță într-un trup”, realizată la jumătatea sec. XIX, a fost vândută pentru 3.250 mii de euro).

Recordul la capitolul hărți revine „Tabulei Peutingeriene” de la 1598, adjudecată contra sumei de 6.000 de euro, iar în registrul Militaria au fost înregistrate câteva recorduri relative, precum coiful otoman din bronz aurit, de sec. XVIII, vândut pentru 7.000 de euro, sabia otomană kilij cu mâner din fildeș de morsă și intarsiată cu citate din Coran, sec. XVII-XVIII, pentru 5.500 de euro, și o cască cu mască de samurai (kabuto cu mempo) din perioada Edo, pentru 5.500 de euro.

Ceasul de buzunar al mareșalului Ion Antonescu, păstrat în familie, a fost adjudecat contra sumei de 7.000 de euro.

Dintre monedele antice este menționată adjudecarea unei Drahme dacice din argint, de tip Aiud-Cugir, de sfârșit de sec. II î.e.n., pentru 4.000 de euro, a unui exemplar de 100 de lei aur, din 1922, pentru 12.000 de euro, dar și a unui rar exemplar al unei medalii din argint a „Primei Camere a Deputaților Români” (1859), pentru 3.500 de euro.

Recorduri pentru obiecte de colecție

Un exemplar al volumului de poezii „Joc secund”, de Ion Barbu, cu dedicația autorului către criticul Șerban Cioculescu, a fost vândut pentru 3.000 de euro.

Anul acesta a fost înregistrat un record pentru mașini de colecție, prin adjudecarea unui Ford Mustang GT Fastback din 1967 constra sumei de 70.000 de euro, dar și la tematica motociclete, prin vânzarea, pentru 24.000 de euro, a unui exemplar Harley Davidson VL din anii 1930.

O bicicletă De Rosa Professional din Italia anilor 1980 a fost vândută pentru 2.000 de euro. Cât privește băuturile de colecție, un whiskey de excepție, tras în doar 40 de exemplare, Port Ellen Maltings, îmbuteliat cu ocazia vizitării în 1980 a distileriilor Port Ellen de către regina Elizabeth II, a fost vândut pentru 15.000 de euro, iar un butoi de Fetească Neagră de Galicea Mare, din 2019, pentru 20.500 de euro.

În plus, o chitară electrică Gibson ES-335TD din 1965 a fost vânndută pentru 4.250 de euro, iar o consolă din anii 1990 de tip Arcade, pentru Mortal Kombat II, pentru 2.750 de euro.