Scena artistică berlineză contemporană, prezentată la București / galerie foto

„Dissonance – Platform Germany #3”, expoziție deschisă la Muzeul Național de Artă al României, reprezintă o privire în detaliu asupra scenei artistice berlineze contemporane.

Expoziția, a doua colaborare a muzeului cu centrul Künstlerhaus Bethanien Berlin, a fost pregătită timp de doi ani. „Dissonance – Platform Germany #3” reunește 75 de lucrări de artă contemporană în tehnici diverse realizate de 43 de artiști internaționali născuți după anul 1972 care trăiesc și lucrează în Germania, și este prezentată la MNAR până în 23 februarie 2025.

În expoziția curatoriată de Christoph Tannert, director al centrului cultural Künstlerhaus Bethanien Berlin din 2000 și până în 2024, sunt incluși artiștii Aline Alagem, Emmanuel Bornstein, Söntke Campen, Nicolae Comănescu, Ivana de Vivanco, Annedore Dietze, Zohar Fraiman, Rao Fu, Falk Gernegroß, Oska Gutheil, Simone Haack, Roey Victoria Heifetz, Julius Hofmann, Franziska Holstein, Sebastian Hosu, Małgosia Jankowska, Hortensia Mi Kafchin, Aneta Kajzer, Kanta Kimura, Pia Krajewski, Clemens Krauss, Tegene Kunbi, Jeewi Lee, Inna Levinson, Katsuhiko Matsubara, Monika Michalko, Kazuki Nakahara, Irina Ojovan, Justine Otto, Grit Richter, Tanja Rochelmeyer, Dennis Rudolph, René Schoemakers, Sebastian Schrader, Gustav Sonntag, Aiko Tezuka, Ulrike Theusner, Christian Thoelke, Clemens Tremmel, Angelika J. Trojnarski, Ruprecht von Kaufmann, Paul Wesenberg și Sahar Zukerman.

Organizată în 2022 la Künstlerhaus Bethanien Berlin și itinerată, la începutul acestui an, la Stadtgalerie Kiel, expoziția este acum prezentată într-o formă extinsă la Muzeul Național de Artă al României.

MNAR a mai organizat alături de Künstlerhaus Bethanien Berlin în 2017 expoziția intitulată „Noul romantism negru”, care a adus la București pentru prima dată lucrări ale unor artiști importanți care lucrau atunci în Germania. Ea investiga abordările artistice contemporane situate între dark wave-ul progresiv şi finsterstrategie – strategiile de reprezentare a enigmaticului, obscurului şi misterelor.

„În arta contemporană nu mai există un stil, doar paralelisme”

Expoziția de acum are la bază volumul omonim realizat de Christoph Tannert și Mark Gisbourne, un studiu al scenei artistice germane din ultimele trei decenii.

Christoph Tannert a subliniat acest lucru la vernisaj: „Ceea ce este expus la București reprezintă o secțiune din volumul apărut în 2022. Selecția a fost făcută pe criterii obiective, dar s-a pus în practică într-un mod subiectiv. Dacă doriți să aflați mai multe despre pictura germană, o astfel de expoziție poate fi o portiță. Oferta este, bineînțeles, mult mai mare”.

Lucrările expuse abordează diverse teme și chestionează probleme curente ale societății. Titlul, „Dissonance” (disonanță, n.r.), a fost ales pentru a exprima diferitele limbaje de expresie artistică. Lucrările sunt însoțite de instalații sonore și de citate ale unora ca Immanuel Kant, David Hockney și Gaston Bachelard cu trimitere la vizual și concepte vizuale.

„La nivelul întregii lumi, în arta contemporană nu mai există un stil anume, ci doar paralelisme”, a adăugat curatorul.

Expoziția cuprinde artă născută după căderea Cortinei de Fier. Sunt artiști care au studiat la academii din Germania, dar și unii ajunși în Germania după 1990 din Africa, Asia, Europa și America de Sud.

„Germania este astăzi o țară a migranților. Suntem nerăbdători să vedem care va fi abordarea noului guvern german legat de migrație. Berlinul, azi, e ca un magnet pentru artiștii din întreaga lume. Pot spune că e mai important decât era Parisul în secolul XIX. Este un oraș destul de sărac, dar are o scenă artistică deosebit de vibrantă, iar asta este bine pentru cei 20.000 de artiști care creează în Berlin”, a completat Tannert.

Nicolae Comănescu s-a aflat chiar primăvara acesta în rezidență la Künstlerhaus Bethanien Berlin, hub care își continuă activitatea drept casă-atelier, dar și cu expoziții și workshop-uri.