Sculpturile din Partenon, controversă în Săptămâna Modei de la Londra
Sculpturile din Partenon aflate la British Museum se află în centrul unei noi controverse, după ce au fost folosite ca decor în Săptămâna Modei de la Londra.
Lina Mendoni, ministrul grec al Culturii, și-a exprimat indignarea față de decizia British Museum de a permite organizarea unei prezentări de modă în fața sculpturilor din marmură luate din Partenon. Brandul britanic de modă Erdem și-a prezentat colecția de toamnă-iarnă în cadrul Săptămânii Modei de la Londra, în 17 februarie, cu modele care au defilat în fața emblematicelor și disputatelor sculpturi grecești, o prezentare care, potrivit lui Mendoni, a arătat „zero respect pentru capodoperele lui Phidias”.
Designerul Erdem Moralioglu ar fi ales spațiul în semn de omagiu pentru cântăreața de operă greco-americană Maria Callas. El a fost inspirat în special de rolul ei principal într-o producție din 1953 a operei „Medeea” de Luigi Cherubini, bazată pe tragedia greacă a lui Euripide.
„Am vrut să expun în acest spațiu care îi întruchipa natura grecească”, a declarat el pentru Vogue.
De cealaltă parte, Mendoni a spus: „Directorii British Museum banalizează și insultă nu doar monumentul, ci și valorile universale pe care le transmite”.
„Condițiile de expunere și depozitare a sculpturilor, la Galeria Duveen, se degradează constant. Este timpul ca aceste capodopere sculpturale furate și maltratate să strălucească în lumina Ateneului”, a adăugat ea, potrivit The Telegraph.
Sculpturile din Partenon, simple decorațiuni
British Museum nu a comentat public criticile lui Mendoni, dar un purtător de cuvânt a confirmat că siguranța colecției este întotdeauna luată în considerare atunci când sunt acceptate rezervări ale spațiului în scopuri comerciale.
Presa britanică a relatat că, în 2021, Dior a plătit Greciei aproximativ 700.000 de euro pentru a obține permisiunea de a organiza o ședință foto de modă la Acropole, plus 200.000 de euro, compensație pentru câștigurile pierdute odată cu închiderea sitului.
Mendoni a declarat pentru The Telegraph că hainele Dior au fost cel puțin inspirate de Grecia antică, ceea ce nu este cazul recentei colecții a lui Erdem.
„Sculpturile de la Partenon au fost doar decorațiuni, deoarece, din punct de vedere tematic, colecția nu avea nicio legătură dialectică cu antichitatea greacă”, a mai spus ea.
Repatrierea, blocată de o lege din 1963
Dreptul de proprietate al Regatului Unit asupra sculpturilor din Partenon a fost mult timp contestat de Grecia și negocierile pentru un eventual acord de împrumut nu s-au încheiat încă. Repatrierea permanentă este în prezent blocată de British Museum Act din 1963, dar disputa s-a reaprins în mod deosebit vara trecută, după ce a fost dezvăluit că propriul curator de antichități grecești al muzeului londonez a furat din colecție și a vândut comori antice pe eBay. Unele dintre pietrele prețioase furate, care au fost recuperate între timp, au fost expuse public la British Museum săptămâna trecută.
„Furturile comise de curatorii responsabili, dar și tăcerea orgolioasă a conducerii care nu are grijă de colecție și nici nu pune în aplicare măsurile de securitate adecvate, dovedesc că «ospitalitatea» British Museum oferită sculpturilor din marmură de la Partenon a fost întotdeauna defectuoasă, incompletă și problematică”, a declarat Mendoni pentru ziarul grec Ta Nea la acea vreme.
Un potențial acord de împrumut între Marea Britanie și Grecia pentru aceste piese ar putea fi încheiat, potrivit directorului interimar al British Museum, Mark Jones, care a declarat în ianuarie pentru Times că susține acest plan.
British Museum deține sculpturile de când acestea au fost scoase de pe Acropole la începutul secolului al XIX-lea de nobilul britanic Lord Elgin. Ele au fost cumpărate de guvernul britanic în 1816 și plasate în muzeu. Figurile din marmură fac parte dintr-o friză care decora templul vechi de 2.500 de ani, realizată de sculptorul Phidias. Instituția londoneză a refuzat în repetate rânduri cererile Greciei de repatriere. Însă campania grecilor a luat amploare în ultimii ani, pe fondul apelurilor internaționale pentru ca instituțiile culturale să își decolonizeze colecțiile.
