„Semănătorul la apus” al lui Van Gogh, amintit de Papa Leon al XIV-lea în primul discurs

Vincent van Gogh a fost amintit în primul discurs al Papei Leon al XIV-lea. Suveranul pontif a pus în discuție tabloul din 1888 al post-impresionistului, „The Sower at Sunset/ Semănătorul la apus”, în care soarele la apus scaldă un câmp în lumină aurie. „Ceea ce mă frapează”, a spus el, „este că, în spatele semănătorului, Van Gogh a pictat grâul deja copt”.

Van Gogh a revenit la imaginile pastorale de-a lungul carierei sale, surprinzând în tușe rapide și groase lumina și umbra soarelui în timp ce treceau peste două dintre subiectele sale preferate, meiul și fermierii săi. El a urmat cu sârguință exemplul lui Jean-François Millet, al cărui tablou „Semănătorul” din 1850 a fost foarte admirat de Van Gogh.

Scena apusului de soare citată de Papă a fost un punct de cotitură în seria lui Van Gogh, deoarece acesta s-a îndepărtat de nuanțele de albastru, violet și gri pe care le preferase în acel an – același în care și-a tăiat celebra ureche.

Papa Leon a vorbit despre tabloul omonim, „The Parable of the Sower/ Parabola semănătorului”, o poveste spusă de Iisus adepților săi în Noul Testament. În această poveste, un fermier merge să semene, dar se confruntă cu pământ nerezistent. Hotărât să își crească recolta, el caută până descoperă un teren fertil. Centrul poveștii, a spus Papa, nu era semănătorul, ci soarele, descris de Van Gogh în opera sa ca un glob vast care ocupă cea mai mare parte a orizontului. Pictura ar trebui să ne reamintească, a concluzionat el, că „Dumnezeu conduce istoria, chiar dacă uneori pare distant sau ascuns”.

Parabolele, a spus el, își încurajează publicul să „ridice întrebări în interiorul nostru; ele ne invită să nu ne oprim la aparențe”.

În calitate de Suveran pontif, Papa Leon are jurisdicție asupra uneia dintre cele mai vechi și mai renumite colecții de artă din lume: Muzeele Vaticanului, un amestec de artă și artefacte, inclusiv comori de pictură și sculptură renascentistă și barocă, precum și piese de artă modernă semnate de Francis Bacon, Marc Chagall, Salvador Dalí, Pablo Picasso, printre alții. Complexul istoric de structuri, cum ar fi Camerele Rafael, numite după seria de fresce care îi împodobesc pereții, constituie patrimoniu mondial.

Foto credit: National Catholic Register