Singurul Van Gogh din România, expus la Art Safari New Museum
Singurul tablou Vincent van Gogh cunoscut că există într-o colecție românească va fi expus la Art Safari New Museum începând cu 9 mai, ca parte a expoziției „Colecția recuperată. Povestea Slătineanu”, ce poate fi vizitată până la 19 iulie.
„Colecția Slătineanu este una dintre cele mai valoroase și mai puțin cunoscute colecții de artă din țara noastră. Faptul că a fost restituită, după decenii întregi, de statul român, familiei colecționare Slătineanu, este, în sine, o poveste extraordinară. Noi am vrut să o spunem cum se cuvine dedicându-i o întreagă expoziție care are ca element central singura operă semnată Van Gogh aflată în România”, spune Ioana Ciocan, Managing Partner Art Safari.
Mai mult de 100 de lucrări de artă plastică și obiecte de valoare din colecția Slătineanu sunt prezentate în expoziție: lucrări de artă europeană și românească, ceramică populară, arme, bijuterii, obiecte decorative și piese arheologice, organizate în două mari secțiuni – colecția constituită de Alexandru Slătineanu și cea constituită de fiul său, Barbu.
Povestea singurului Van Gogh din România
Piesa centrală a expoziției este „Culegătoarea de morcovi”, cărbune pe hârtie, lucrare datată 1885. A fost cumpărată în jurul anului 1900 de medicul și colecționarul Alexandru Slătineanu, pe atunci doctorand la Paris și pasionat cunoscător de artă, direct de la celebrul negustor de artă Ambroise Vollard, în galeria acestuia din Rue Laffitte nr. 6. Același negustor care îi lansase pe Pablo Picasso și Paul Cézanne și care a contribuit decisiv la recunoașterea operei lui Van Gogh după moartea artistului.
Lucrarea a fost realizată în mediul rural olandez al finalului de secol XIX, în preajma localității Nuenen, unde artistul a locuit între 1883 și 1885. În acea perioadă, Van Gogh era fascinat de viața și munca țăranilor, pe care îi urmărea și îi imortaliza în timpul activităților cotidiene. Maniera în care a fost lucrată opera este întunecată, cu linii ferme în cărbune pe hârtie, departe de culorile vibrante pentru care a devenit cunoscut mai târziu. Slătineanu, un bun cunoscător, de artă a observat imediat tușa lui Van Gogh și și-a dat seama de valoarea lucrării.
La revenirea medicului în România, în 1902, lucrarea a ajuns în țară și a rămas în colecția familiei. După moartea lui Alexandru Slătineanu, colecția a continuat să fie dezvoltată și administrată de fiul acestuia, Barbu, și de soția sa, Alexandra, ea însăși sculptoriță.
Lucrarea face parte din colecția de artă comparată „Alexandra și Barbu Slătineanu” și este, în mod normal, expusă la Muzeul Colecțiilor de Artă.
Alexandru Slătineanu, personalitate marcantă a medicinei românești
Alexandru Slătineanu a fost bacteriolog, epidemiolog și profesor universitar. După studii la Paris și specializări la Institutul Pasteur, sub îndrumarea lui Ilia Mecinikov și alături de Ion Cantacuzino, s-a întors în țară pentru a pune bazele cercetării moderne în microbiologie. A activat ca profesor la Catedra de Bacteriologie și a deținut funcția de rector al Universității Mihăilene între 1923 și 1926. A participat activ la combaterea epidemiilor de holeră din timpul celui de-al Doilea Război Balcanic și al Primului Război Mondial, obținând gradul de colonel.
Pasiunea sa pentru artă și colecționare s-a dezvoltat la Paris, unde frecventa licitații și anticariate pariziene alături de prietenul său Ion Cantacuzino. La întoarcerea în România, colecția sa de artă europeană a ajuns în casa sa din Cotroceni, împreună cu tablouri, gravuri, obiecte de artă decorativă, arme și antichități.
