Societatea și mediul în care trăim, analizate de 10 artiști la Gaep

Societatea și mediul în care trăim sunt analizate de zece artiști emergenți la galeria bucureșteană Gaep, prin lucrări reunite sub titlul „Back to Where It All Began”.

Expoziția reprezintă cea de-a doua etapă a programului Accelerator. Mentorat și Producție pentru Artiști Emergenți, cel mai complex program de mentorat din România derulat până în prezent, care susține, prin activitățile sale, o abordare strategică asupra carierelor artiștilor emergenți.

Andrei Arion, Flaviu Cacoveanu, Roberta Curcă, Lucia Ghegu, Mihaela Hudrea, Alina Ion, Maria Mandea, Delia A. Prodan, Stanca Soare și Ana Maria Szöllösi au fost selectați anul trecut în program și sunt protagoniștii expoziției actuale de la Gaep.

Viața și societatea actuală, prin perspective și procese de lucru distincte

Lucrările lor investighează, prin mijloace diferite, societatea și mediul în care trăim. Curatorul Tevž Logar a ancorat conceptul expoziției în specificul structural al programului, generator al unei dinamici aparte între cei implicați în proiect. Pe durata celor doi ani de desfășurare, Accelerator s-a dezvoltat ca o platformă unde ideile, cunoștințele și experiențele profesionale sunt împărtășite. Pornind de la această realitate și de la dorința de a evita o expoziție „clasică” de grup, care ar tinde să ilustreze un anumit discurs curatorial, „Back to Where It All Began” eludează un meta-discurs și se concentrează pe producțiile noi ale celor zece participanți.

Prin ansamblul de noi lucrări ale celor 10 artiști, expoziția reflectă viața și societatea actuală prin perspective și procese de lucru distincte. Acest melanj îl determină în final pe vizitator să tragă propria concluzie în ceea ce privește valoarea și o anumită „perenitate” a unor elemente din viață, chiar și sub forma unor sentimente sau amintiri. Toate acestea vin în antiteză  cu o anumită tentă de revoltă exprimată prin unele lucrări cu scopul de a semnala anomalii ale prezentului, sau doar contexte reale pe care le simțim în cotidianul atât de schimbător de la o zi la alta.

Lucrările expuse abordează fie nevoia din ce în mai mare de spațiu, de aici rezultând o practică modulară și sustenabilă, în acord cu lumea aflată în mișcare (Andrei Arion), fie importanța gesturilor spontane în procesul de lucru, prin care interacțiunea cu mediul urban este captată prin intermediul telefonul mobil (Flaviu Cacoveanu). Sau dezvoltă un limbaj de documentare prin semne, note, desene rapide și șabloane personalizate, redând teme ca anxietatea privind încălzirea globală sau trecerea timpului (Roberta Curcă).

Nu lipsesc lucrări care înglobează bidimensionalitatea unor desene geometrice și tridimensionalitatea unui obiect sculptural din aluminiu, încorporând referințe arhitecturale, industriale și erotice cu scopul de a investiga „arhitecturile mentale” din spatele unor atitudini sau acțiuni de-ale noastre (Lucia Ghegu).

Pe interesul față de momentul Big Bang, de început al timpului, se bazează un grup de lucrări cu limbaj vizual abstract, amplu documentat prin referințe din domenii ca fizica, astronomia și filosofia. (Mihaela Hudrea)

Diluarea limitelor dintre privat și public este abordată de una dintre lucrările amplasate la subsolul galeriei, care cuprinde frânturi dintr-o serie de notații personale, revelate publicului într-un mod inedit (Alina Ion).

Într-un registru similar, o serie de lucrări (Ana Maria Szöllösi) explorează formarea și fragmentarea memoriei, privite ca o modalitate de introspecție, iar una dintre lucrări este o analogie la felul în care o experiență este înțeleasă mai bine odată ce luăm distanță de aceasta.

Copilăria este adusă, de asemenea, în prim-plan. O sculptură a unui balansoar „extras” dintr-un loc de joacă vechi baleiază între trecut și prezent, întruchipând fragilitatea nu doar pentru că toboganele, leagănele și balansoarele erau destinate copiilor, ci pentru că locul de joacă în forma de atunci nu mai există (Delia A. Prodan).

O instalație-joc participativă (Maria Mandea) se transformă prin deciziile vizitatorilor, permițându-le să revendice spațiul public, pornind de la cazul real al parcului IOR din București, din care o parte a devenit proprietate privată în urma retrocedărilor de după 1989. Participanții revendică parcul plantând copaci-acadele.

Expoziția include o instalație care examinează intersecția dintre capitalul cultural și cel economic în lumea artei (Stanca Soare). Teme complexe precum comodificarea artei, influența tot mai mare a brandingului și marketingului și problemele etice și legale de proprietatea culturală sunt abordate dintr-o  perspectivă personală. Instalația se infiltrează în baia galeriei sub forma unor obiecte utile de zi cu zi, precum săpunuri, prosoape și un covor cu o broderie de mână minuțioasă.

Expoziția ca entitate multistratificată

„În acord cu nota de imprevizibilitate pe care mediul artistic în sine o presupune, înțelesurile contrastante și relațiile formale dintre lucrări – fotografii, video, obiecte, picturi, instalații și desene – conturează expoziția ca o entitate multistratificată, compozită și ambiguă, care își chestionează propriul fundament. Dar există o zonă în care cele zece practici artistice se întâlnesc într-un mod profund, nu prin asemănările lor formale sau conceptuale și nu de dragul ilustrării unei teme – este vorba despre agentivitatea lor în reflectarea relațiilor din societate. De aceea, ideea expoziției nu se va opri când expoziția se va închide și programul se va finaliza. Ea va continua să existe și să evolueze ca o nouă formă acolo unde a pornit totul. În tenacitatea riguroasă a artiștilor”, argumentează curatorul Tevž Logar

Programul Accelerator

După selecția din primăvara anului 2022, cei 10 artiști emergenți au parcurs un stagiu de mentorat intens, care a cuprins sesiuni individuale de lucru, precum și ateliere pe teme ca piața de artă, sistemul artei contemporane, curatorierea, comunicarea în contextul practicii artistice, publicații de artist și arta în spațiul public.

Programul este structurat sub forma unui incubator integrat care oferă artiștilor emergenți cunoștințe de la renumiți experți internaționali, resurse pentru producția de lucrări noi și spații de expunere variate, în mai multe orașe. Gaep, cu expoziția „Back to Where It All Began”, este primul astfel de spațiu.

În expoziția de grup, publicul are ocazia de a se conecta cu mesajele noilor lucrări produse de cei 10 artiști. Un context de expunere ca spațiul versatil și amplu al Gaep, repartizat pe două etaje, cu o suprafață de 500 mp, are capacitatea de a pune în valoare personalitatea lucrărilor din medii diferite. În egală măsură, parcursul expozițional este conceput astfel încât să conducă vizitatorii într-o călătorie despre relaționare și dialog – elemente intrinseci pe baza cărora este construit întregul program.

Accelerator a demarat pe 1 octombrie 2021 și se va derula pe parcursul a 24 de luni, până pe 30 septembrie 2023. Bugetul proiectului este 1.069.301,00 de lei (216.707,74 de euro) pe întreaga sa durată. Valoarea finanțării nerambursabile (85% Grant SEE și 15% bugetul național) este 962.370,90 de lei (195.036,97 de euro).

Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA și implementat de Asociația Culturală Eastwards Prospectus (ACEP).

Foto: Mihaela Hudrea, „Turbulence”, 2023, și „8888”, 2022 (stânga), și Flaviu Cacoveanu, „Untitled (Receipt)”, 2020 (dreapta). Credit foto: Gaep Gallery & Accelerator