„Source”, de Raluca Popa, o privire abstractizată asupra naturii mediată de instrumente / galerie foto

Desene prin binoclu, fotografii cu intervenții transferate pe diapozitiv și un obiect bazat pe un sistem optic de camuflare fac parte din a doua expoziție personală a artistei Raluca Popa, româncă stabilită la Berlin, deschisă la galeria bucureșteană Gaep până pe 29 iulie.

După ce a expus la Gaep în 2019, Raluca Popa a revenit cu lucrări recente, prezentate în premieră, dar și unele mai vechi.

Pornind de la biblioteca galeriei, vizitatorul poate consulta – doar purtând mănuși – un set de 13 cărți, fiecare dintre ele reunind desene realizate pe baza arhivei ei personale de lucrări de control din timpul școlii. Ele datează din perioada 1991 – 1998, de când era clasa a 6-a până în clasa a 12-a. Le-a transformat în desene cu ajutorul unui pantograf, instrument care permite modificarea scării, iar în cazul cărților, scara a fost înjumătățită.

Fiecare dintre volume este dedicat unei discipline – de la Limba română la Cultură civică. Dintre materiile pe care le-a studiat, două au fost lăsate deoparte, Perspectivă și Istoria artei, pentru ca pe prima să o prezinte în această expoziție printr-o serie de lucrări de control mărite, tot cu ajutorul unui pantograf, de patru ori.

Pornind de la testele școlare păstrate, câteva sute, artista vrea să creeze un corp de lucrări. Acestea au fost luate inclusiv la Londra, unde ea a urmat cursuri de master, și se află cu ea la Berlin, unde trăiește și lucrează începând cu 2018.

Binocular Drawings

Publicul poate vedea pentru prima dată seria de cinci lucrări „Binocular Drawings”, desene realizate prin binoclu în timpul rezidenței ei la Viscri din urmă cu câțiva ani. Fără să fie apropiată, prin propria practică, de lumea rurală, a găsit varianta de creație – prin binoclu, în natură, privind același peisaj, a ales câteva fragmente pe care le-a transpus pe hârtie.

Imaginile realizate și modificate de ea sunt mediate de diverse elemente, instrumente.

Tehnica mezzotint

Un alt mod de a privi lucrurile este prin tehnica mezzotint – tip de gravură foarte vechi folosită pentru a reproduce picturi în cărți. Două astfel de lucrări realizate de Popa se află expuse în galerie, „Geneva I” și „Geneva II”. Ea a ales să reproducă un prim-plan al unei uniforme militare, camuflajul – ideea de ascundere regăsindu-se des în expoziția ei, și un cadru din filmul „Rupt de prezent” al lui Andrei Ujică. Acesta din urmă este „un comentariu asupra perspectivei olimpiene a cuiva care e în spațiu și vede pământul cu tot ceea ce înseamnă el, cu toate schimbările”, a explicat pentru curatorial.ro Ioana Chira, directoarea galeriei.

Camuflare optică

Un obiect care se bazează pe un experiment de camuflare optică dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Rochester este alcătuit din patru lentile cu lungimi focale diferite, plasate la distanță și un obiect cuprins între ele. Privind prin centrul primei lentile, corpul plasat la jumătate dispare.

Raluca Popa a ales să facă să dispară câteva versuri dintr-un un poem scris de Seda Mimaroglu, poetă turcă ce trăiește în Berlin, și inclus în volumul „Love Songs”.

În aceeași încăpere se află o serie de desene împletite. Între ele se află schița care a dat titlul expoziției, „Source”, în care artista construiește un univers semantic – ce înseamnă sursă.

Muzică și Brâncuși

O altă serie, „Disegno Ricercato 1”, cuprinde desene pentru care Raluca Popa a combinat o piesă creată de György Ligeti, compozitor maghiar originar din Transilvania, și o fotografie realizată de Constantin Brâncuși cu lucrări în propriul atelier în jurul anului 1920.

„În fotografia aleasă se află cinci lucrări ce creează cinci axe verticale. Raluca a trasat un grid, le asociază cu partitura muzicală a lui Ligeti și astfel creează un desen din două surse aparent disjuncte”, a mai spus Chira. Popa a creat un tipar aparte de țesere, minuțios. Și de aici reiese efectul de camuflaj.

Digital și diapozitiv

La subsolul galeriei au loc două proiecții – una digitală și una de diapozitive. Lucrările de control din perioada școlii apar din nou în atenție. Artista și-a decupat numele de pe circa 280 de foi și a pus semnăturile în succesiune, proiectându-le care o demonstrație a evoluției scrisului. „Un fel de autoportret”, după cum apreciază curatoarea Mihaela Chiriac lucrarea „Signature”.

Optzeci de diapozitive cu fotografii realizate de Popa pe parcursul a patru ani, de la fereastra sa din Berlin, urmărind același peisaj (și modificările lui în timp) sunt reunite sub titlul „History”.

Ea privește spre o zonă din Berlinul de Vest, în partea stângă a imaginii aflându-se, cu două excepții, o stație de ascultare, de spionaj, folosită de americani de la începutul anilor 1960 pe toată perioada Războiului Rece. Se află pe un deal artificial, Teufelsberg, sub care s-ar afla începutul construcției unei universități militare pe care și-o dorea Hitler. Neputând fi demolată, aici au fost aduse mii de tone de moloz și resturi din urma bombardamentelor. Dealul artificial este acum plin de verdeață și Popa s-a abătut doar de două ori de la a-l privi – alegând o dată să fotografieze un vultur care are cuib în apropierea clădirii în care locuiește ea și, altă dată, un incendiu. Pe majoritatea fotografiilor, în print, ea a intervenit cu pictură – copaci apropriați din picturile lui Paul Cézanne, punându-i în prim-plan.