Personificare a spiritului pur scoțian comandată de Familia Regală a României, în colecția MNAR
„Bonny Kilmeny” (1890 – 1910) este singura pictură din patrimoniul românesc semnată de scoțianul Robert Hope (1869 – 1936), ajungând în colecția Muzeului Național de Artă al României după ce a fost transferată la jumătatea anilor 1950 de la Ministerul Afacerilor Externe.
Documente edificatoare cu privire la proveniența ei sunt de negăsit, însă pe site-ul Muzeului de Artă din Edinburgh este specificat faptul că ea a fost comandată lui Hope de familia regală română. Cel mai probabil, de regina Maria (având în vedere și originile ei britanice), spune dr. Mălina Conțu, istoric şi teoretician de artă şi arhitectură, șefa secției Artă Europeană din MNAR.
Lucrarea a intrat în colecție ca „Portretul lui Bonny Kilmeny”, iar ani buni mai târziu specialiștii și-au dat seama că nu este vorba despre o persoană, ci despre o idee. Ideea de națiune, de identitate națională.
Ulterior realizării acestei lucrări, Robert Hope – membru al Academiei Scoțiene – a mai pictat una în același stil pre-rafaelit, intitulată „Kilmeny”, care se află la Borders Textile Towerhouse din Scoția.

„Bonny Kilmeny” și „Kilmeny”, reluarea temei, de Robert Hope
Poem naționalist în dialect pseudo-arhaic, sursa de inspirație
Secolul al XIX-lea a fost unul al schimbărilor și al educației. Dominația franceză și britanică s-a remarcat la nivel social prin revoluții care au schimbat peisajul politic, urmate de revoluția industrială. Europenii, la acea vreme, căutau să își găsească rădăcinile în alte mituri decât cele greco-romane. Au fost formate noi structuri statale, fiecare cu identitate proprie.
Celții au devenit sursă, reper pentru ilustrarea identității naționale a Marii Britanii, pornind însă de la francezi. De la Dominique Ingres la Francois Gerard și Anne-Louis Girodet de Roussy-Trioson, miturile au fost redate pe pânză. Filonul istoric medieval a alimentat deopotrivă simțul identității naționale în Marea Britanie și Germania.
Robert Hope, un artist eclectic, inițial litograf și ilustrator de carte, apoi decorator de biserici și pictor, a realizat mai multe lucrări inspirate de balade și cântece scoțiene, de inspirație romantică, dar și scene cu mesaj social. A pictat peisaje, portrete și compoziții decorative de mari dimensiuni.
„Bonny Kilmeny”, la prima vedere, reprezintă o tânără diafană într-un peisaj tipic scoțian. În substrat, titlul tabloului este inspirat de un vers din poemul „The Queen’s Wake”, scris de James Hogg și publicat în 1813, în contextul revirimentului național scoțian.
Poemul naționalist scris în dialect pseudo-arhaic vorbește despre revenirea reginei Mary Stuart în Scoția, iar formula „bonny Kilmeny” apare într-un vers, personajul feminin fiind Kilmeny, o personificare a spiritului pur scoțian, în viziunea lui Hogg.
Profilarea personajului, explică Mălina Conțu, sugerează conexiunea dintre „spiritul personificat” al Scoției și teritoriul național scoțian.
Pictura „Bonny Kilmeny”, de Robert Hope, este expusă în Sala Franceză din Galeria de Artă Europeană a MNAR până spre jumătatea lunii februarie, ca parte a programului „Opere în prim-plan”.
Credit foto: curatorial

