Tensiuni în ritm, dublă expoziție internațională de grup la București
„Tensiuni în ritm/ Rhythmic Stress”, expoziție internațională de grup curatoriată de Alex Radu și Charles Moore, este vernisată în 7 aprilie și 8 aprilie, la /SAC Berthelot, respectiv la /SAC Mincu Gallery (în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism).
Expoziția va fi extinsă cu lucrări noi, în perioada 23 – 26 aprilie, în cadrul RAD Art Fair de la Hotel Caro.
Până atunci, în 9 aprilie este organizată la Cărturești Modul, de la ora 18:00, o discuție cu artiști din expoziție la care invitați speciali vor fi Margherita Pevere și Marco Donnarumma.
În cele două spații sunt expuse lucrări semnate de: 111invers1, Hoda Afshar, Justin Baroncea & Cristian Matei, Cecilia Bengolea, Marius Bercea, Julius von Bismarck, Monica Bonvicini, Codruța Cernea, Sergiu Chihaia, Iulian Cristea, Alexandra Cojocaru, Nicolae Comănescu, Mara Cucu, Roberta Curcă, Simona Deaconescu, Aukje Dekker, C. B. Evans, Fronte Vacuo, Aristotle Forrester, Eduard Gabia, Maria Ghement & Alexandra Müller, Dumitru Gorzo, Xenia Hausner, Gregor Hildebrandt, Madeline Hollander, Anne Imhof, Christian Jankowski, Barbara Kapusta, Julia Kowalska, Oliver Laric, Ligia Lewis, Ioana Marchidan, Tincuța Marin, Marta Mattioli, Jacopo Mazzonelli, Lucy McRae, Alex Mirutziu, Rachel Monosov, Ciprian Mureșan, Vlad Nancă, Gilberto Aceves Navarro, Marcus Nelson, Andrei Nițu, Mike Pelletier, Caroline Poggi & Jonathan Vinel, Rebeca Rădvan, Haleh Redjaian, Aki Sasamoto, Larisa Sitar, Edra Soto, Asia Stewart, Mircea Suciu, Monika Szpunar, Ovidiu Toader, Virginia Toma, Tanin Torabi, Jorinde Voigt, Judith Wagner, Nives Widauer, Kristin Wenzel, Leyla Yenirce.
„Tensiuni în ritm” este o explorare a mișcării – a mișcării corpurilor, a respirației, a imaginilor, a limbajului, a arhitecturii și a puterii. Este o expoziție concepută la intersecția dintre dans, performance, artă contemporană și practica spațială, unde ritmul devine atât o condiție materială, cât și o forță politică.
Conversația provocată de aceste lucrări devine strategia principală pentru negocierea tensiunii: tensiunea dintre nemișcare și erupție, control și eliberare, rezistență și colaps, senzație privată și consecință publică. În acest sens, „Tensiuni în ritm” poziționează mișcarea drept răspuns la violență, pierdere, nedreptate sistemică și acumularea de micro-evenimente.
