Tonitza și Grigorescu, în licitația de toamnă a Artmark

Lucrări de Nicolae Tonitza și Nicolae Grigorescu se numără printre cele 263 de loturi incluse în licitația de toamnă „Top 100 mari maeștri ai artei românești” organizată de Artmark la 22 octombrie.

Vânzarea cuprinde colecția de artă strânsă de soții Costin Murgescu, diplomat și economist, ambasador al României la ONU, și Ecaterina Oproiu, publicistă și cineastă.

Între capodopere din această colecție se află lucrări de Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza și Ion Țuculescu. „Maternitate”, realizată la sfârșitul anilor 1920 de Toniza, a primit cea mai mare estimare, de 90.000 – 160.000 de euro. Este urmată de „Eleganță” a lui Grigorescu, profil al sopranei ieșene Carlotta Leria, muză a pictorului, cu estimare de 40.000 – 60.000 de euro.

Din colecția Murgescu-Oproiu vin și alte picturi remarcabile, precum „Peisaj folcloric” și „Fluturi” ale lui Ion Țuculescu (estimate, fiecare, la 30.000-50.000 de euro), „Veneția” din 1934 realizată de Gheorghe Petrașcu (estimată 9.000-15.000 de euro) și „Narcise și bujori” al lui Nicolae Tonitza (estimat în intervalul 20.000-30.000 de euro).

Ștefan Câlția, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Iosif Iser și Theodor Pallady sunt nume care se regăsesc de asemenea în vânzarea de la finalul lunii. Capodoperele sunt expuse începând cu 4 octombrie, la Palatul Cesianu-Racoviță, de luni până duminică, între orele 10:00 și 20:00, cu intrare liberă.

Despre Costin și Ecaterina Murgescu

Cercetător științific și doctor în ştiinţe economice, Costin Murgescu (27 octombrie 1919 – 30 august 1989) a fost fondatorul Institutului de Economie Mondială (IEM) – parte a Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române (al cărei membru corespondent a fost). De tânăr, a fost interesat de drept, istorie, literatură și artă, iar în cariera sa a fost îndeosebi preocupat de fondarea unei şcoli de economie românească. Printre lucrările sale de referință se numără și „Mersul ideilor economice la români”, o biografie a ideilor de forță din gândirea economică românească și a principalelor etape din evoluția lor în cursul unui secol de istorie modernă. A înfiinţat şi condus săptămânalul Viaţa Economică (1963-1968), în paginile căruia a publicat, în 1964, un amplu studiu polemic la adresa teoriilor expansioniste ale economistului sovietic Emil Valev. Cu această lucrare a devenit cunoscut în probleme de geopolitică și globalizare. Costin Murgescu a avut și o carieră ca diplomat, fiind ambasadorul României la Organizația Națiunilor Unite.

El a fost ajutat să realizeze colecția de artă a familiei de soția sa, Ecaterina Oproiu (13 septembrie 1929 – 22 aprilie 2024), un alt nume important al culturii românești recente. Jurnalistă, scriitoare și dramaturgă, dar mai ales critic de film de reputație internațională, Ecaterina Oproiu-Murgescu a fost vicepreședinta Federației Internaționale a Presei Cinematografice – FIPRESCI (1975), laureată, pentru critica de film, de Asociația Cineaștilor din România (ACIN) – în anii 1977 și 1982. Între anii 1965 – 1989 a fost redactor-șef al revistei Cinema, perioadă din care i se trage și porecla „Doamna Cinema”. A relansat această publicație interbelică, pe care a condus-o de-a lungul a 322 de numere, atingând tiraje de sute de mii de exemplare. În acea perioadă, revista a primit, la Bienala de la Veneția 38, Leul de Aur pentru „cel mai bun periodic de popularizare cinematografică”. Ecaterina Oproiu este cunoscută și pentru piesele ei de teatru „Nu sunt turnul Eiffel”, „Cerul înstelat deasupra noastră”, „Interviu” și „3×8 plus infinitul”. A colaborat și cu Televiziunea Națională Română, unde a prezentat filmele care rulau în cadrul emisiunii „Telecinemateca”.

Fotografie principală: „Maternitate”, de Nicolae Tonitza; credit foto: Artmark