Uffizi, Ermitaj și British Museum, primele muzee importante care au produs NFT-uri în 2021
Uffizi, Ermitaj și British Museum au fost primele mari instituții muzeale care au adoptat NFT-urile (jetoane ne-fungibile) în 2021.
În primăvara lui 2021, Uffizi din Florența a fost prima instituție muzeală care a intrat în lumea NFT-urilor. Cu ajutorul Cinello, o societate italiană care propune copii digitale de capodopere (respectându-le dimensiunile originale), celebrul muzeu a pus în vânzare primul exemplar digital criptat și certificat autentic al „Tondo Doni”, compoziție de la început de secol XVI realizată chiar de Michelangelo, scrie Artprice.
Opera a fost atunci cumpărată pentru echivalentul a 160.000 de dolari de o colecționară din Roma. Un preț rezonabil fiind vorba despre singurul și unicul exemplar existent în versiune digitală.
Pentru Eike Schmidt, director al Galeriilor Uffizi, „vânzările de NFT vor putea satisface pe termen mediu nevoile financiare ale muzeului. Aceasta nu este o schimbare în ceea ce privește veniturile, este un venit suplimentar”. Un venit util, având în vedere că veniturile muzeului Uffizi au scăzut cu un trimestru bun între 2019 și 2020.
Opere de Monet, Da Vinci și Kandinsky, produse sub formă de NFT la Ermitaj
Lansarea a dat idei altor mari muzee. Ermitaj de la Sankt Petersburg în special, a fost al doilea care s-a lansat în lumea tehnologiei cu cinci capodopere vechi și moderne: „La Vierge à l’enfant” de Leonardo da Vinci, o „Judith” de Giorgione, „Lilac Bush” de Vincent van Gogh, „Le Coin du jardin de Montgeron” de Claude Monet și „Composition VI” de Wassily Kandinsky. Pentru fiecare operă, au fost produse două NFT-uri, dintre care unul păstrat de muzeu. Vândute pentru o sumă totală de 440.000 de dolari pe platforma Binance NFT pe 7 septembrie 2021, imaginile au fost însoțite de un autograf criptat al lui Mikhail Piotovsky, director al Muzeului Ermitaj. Dincolo de un simbol rar, cu fiecare NFT este oferit spre vânzare statutul Ermitaj, ca și în cazul „Tondo Doni” de la Uffizi.
200 de NFT-uri după opere de Hokusai
Trei săptămâni mai târziu, a venit rândul British Museum – unul dintre cele 10 cel mai vizitate muzee din lume – să anunțe că vinde 200 de NFT-uri după opere de Hokusai, în paralel cu expoziția „Hokusai: The Great Picture of Everything”.
Operele au fost produse și clasate în diferite categorii după criteriul rarității lor, adică numărul de NFT-uri create pe imagine, cu complicitatea strart-up-ului francez LaCollection.io. Cea mai cunoscută imagine – „Grande Vague de Kanagawa” – a atins prețul de 45.000 de dolari (10,6 ETH), pentru numărul 1/10 (categorie „super rară”).
Profit economic
Fără îndoială că producția de NFT-uri de către British Museum, Ermitaj sau Uffizi, aduce o legitimitate reală acestei piețe în plină expansiune, promițând în același timp un flux de numerar binevenit după pierderile economice datorate perioadelor lungi de închidere în timpul pandemiei.
Aceste prime NFT-uri muzeale s-ar putea trasnforma într-un adevărat profit economic în funcție de curba valorii lor, deoarece contractele prevăd comisioane în cazul revânzării lor pe piața secundară. Pentru British Museum, de exemplu, revânzarea NFT-ului Hokusai va genera 10% din venit muzeului și 3% pentru LaCollection.io.
NFT-urile vândute în 2021 de trei dintre cele mai mari muzee din lume prezintă deja câteva avantaje pentru viitoarele creșteri de valoare. Pe lângă statutul lor de avangardă (primele NFT muzeale), acestea beneficiază de aura de prestigiu a marilor artiști și a puternicelor branduri instituționale.
Mai mult, ele nu au concurent fizic în măsura în care doar versiunea digitală este capabilă să circule, după formula dealerilor de artă de modă veche.
NFT-urile (jetoane ne-fungibile, adică nu se pot schimba, unice) sunt obiecte de colecţie virtuale, ce dispun de un certificat de autenticitate în teorie inviolabil. Pot fi imagini, animaţii, mesaje. NFT-urile se bazează, ca şi bitcoin, pe blockchain, o tehnologie de stocare pentru transmiterea informaţiilor.
Foto credit: Le Gallerie degli Uffizi/ „Tondo Doni”
