Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir
Evenimentul de la 24 ianuarie 1859 și-a găsit ecoul vizual în creația plasticienilor autohtoni care, în efervescența momentului, au pictat marele proiect al unirii celor două principate, Moldova și Țara Românească.
A fost constituit, astfel, un bogat corpus de imagini create de artiștii epocii, martori direcți a ceea ce astăzi cunoaștem drept Unirea Principatelor Române și fondarea statului român modern. Însă iconografia acestui fundamental pol din istoria țării noastre nu se mărginește la reprezentări contemporane cu evenimentul, ci a devenit o temă frecvent tatonată și de generațiile ulterioare de artiști care au abordat pictura istorică.
Lucrări expuse în premieră
Muzeul Național de Istorie a României propune, începând cu acest final de săptămână și până la 20 februarie, micro-expoziția „Unirea Principatelor Române în creația pictorului Eugen Ispir (1909 – 1974)”.
Expoziția are o dublă însemnătate și substrat, omagiind nu doar Unirea, ci și moștenirea artistică a unui pictor puțin cunoscut – Eugen Ispir. Cu acest prilej, sunt expuse pentru prima dată șase lucrări de artă plastică din patrimoniul muzeului pe care artistul le-a consacrat temei Unirii Principatelor.
Trei picturi în ulei pe carton și trei lucrări de artă grafică realizate în tempera pe carton se remarcă nu doar prin caracterul inedit, ci și prin ocurența subiectului lor în întreaga operă artistică a pictorului Eugen Ispir. Cu o predilecție spre naturi statice și peisaje, cu incursiuni discrete în genul portretului, manifestările tributare evenimentelor istorice sunt conjuncturale și periferice în raport cu temele de interes.
Așadar, lucrările aflate în patrimoniul MNIR și etalate în acest proiect expozițional sunt cu atât mai valoroase, ilustrând scene istorice de care pictorul s-a apropiat după aproape un secol de la desfășurarea lor. O atenție deosebită i-a acordat lui Alexandru-Ioan Cuza, atât din ipostaza de prefect de Galați, cât și de ales ca domn al celor două principate, însă recognoscibile sunt și alte câteva figuri marcante și hotărâtoare în periplul dobândirii unității naționale. Pot fi distinși istoricul și omul politic Mihail Kogălniceanu, generalul Ioan Emanoil Florescu, domnitorul Grigore Al. Ghica și proverbialul Moș Ion Roată, căruia Ispir i-a acordat prim-planul unei compoziții reprezentând Divanul Ad-hoc al Moldovei din anul 1857.
Realizatorul proiectului expozițional este dr. Erica Iojă, curator în Muzeul Național de Istorie a României, secția Muzeul Național Filatelic.
Despre Eugen Ispir
Eugen Ispir a organizat, alături de profesoara Ileana Turușancu, în 1960, prima pinacotecă publică botoșăneană. El s-a afirmat prin tehnica sa interdisciplinară, abordând pictura și grafica, dar și ceramica, sticla și sculptura. În plus, a realizat lucrări de artă decorativă la Complexul Țiglina din Galați și la spitalele din Slobozia și Târgu Neamț.
Născut în anul 1909, la Văratec (județul Neamț), Eugen Ispir a studiat la Academia de Arte Frumoase din Iași, la clasa profesorului Ștefan Dimitrescu. În 1932, anul absolvirii, a debutat cu articole și caricaturi la Cuvântul liber, apoi a colaborat cu diverse publicații ale vremii.
A făcut călătorii de studii în Italia (1937), Franța (1938), Ungaria, Iugoslavia (1947) și Turcia (1970). A publicat și două volume – „Zdroboleanca”, la editura Cugetarea, în 1932, şi „Străjerul din Cuibul doi”, în 1935. Artistul a murit la București, în 1974.
Micro-expoziția poate fi vizitată în perioada 24 ianuarie – 20 februarie, de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 și 17ꓽ00.
