Variantă a sculpturii „Sărutul” de Auguste Rodin, de vânzare la Bucureşti
Considerată o capodoperă a artei moderne, o variantă a sculpturii „Sărutul” de Auguste Rodin are prețul de pornire de 80.000 de euro și provine din colecția istorică a unui ilustru ofițer român din armata regală. Lucrarea va fi vândută în Licitaţia de Primăvară, pe 29 martie.
Ea a fost inspirată de povestea de dragoste dintre Paolo Malatesta și Francesca da Rimini, două personaje ale „Divinei Comedii” de Dante Alighieri, care au fost surprinși de soțul Francescăi sărutându-se, fiind uciși și condamnați să își petreacă eternitatea în infern.
Rodin realizează opera „Sărutul” în 1889, în marmură, pentru Expoziția Universală de la Paris, la comanda Ministerului francez al Culturii, după ce, în prealabil, începând cu 1882, a testat diverse variante și posturi ale temei (inițial drept relief al sculpturii monumentale a Porților Infernului).
Ulterior Rodin recalibrează sculptura, devenită celebră, în câteva variante de înălțime, și le toarnă în bronz, cu ajutorul lui Emile Leblanc Barbedienne, în câteva exemplare, unul dintre ele fiind cel prezent în licitaţia de la Bucureşti.
Un exemplar din bronz, adjudecat în Marea Britanie cu 14 milioane de euro
Majoritatea exemplarelor se păstrează în importante muzee de artă din lume, iar unele dintre cele existente în colecții private s-au adjudecat în ultimii ani în licitații la valori de sute de mii ori chiar milioane de euro. În 2018, una dintre cele mai importante case de licitații din Marea Britanie a reușit adjudecarea unui exemplar redus din bronz cu nu mai puțin de 14 milioane de euro (crescând, astfel, valoarea tuturor celorlalte exemplare care există în colecții private).
Lotul aflat în București și scos la licitație este însoțit de un certificat de autenticitate eliberat recent, în 2022, de Comitetul Auguste Rodin, care identifică precis exemplarul și precizează că descoperirea urmează să fie curând inclusă în noua ediție a Catalogului Rezonat Auguste Rodin („Catalogue Critique de l’oeuvre Sculpté d’Auguste Rodin”).
Există puține colecții private românești în care au fost importante capodopere de cultură europeană și, din când în când, în pofida sorții vitrege pe care confiscările perioadei comuniste le-au rezervat-o, continuă să figureze, dovedind aceeași reziliență pe care doar cărțile, caracterele și ideile au profesat-o.
Sculptura s-a aflat în colecția familiei ofițerului Nicolae Ionescu, ce a deținut-o la București. Nicolae Ionescu, ofițer în armata regală, a aparținut unei înstărite familii prahovene, ce deținea vii și sonde de petrol pe Valea Prahovei (Urlați), înrudită cu familiile Macovei (proprietari de vii la Odobești) și Constantin Vișoianu (fost ministru de externe al României în perioada celui de-al Doilea Război Mondial), și a achiziționat probabil sculptura de Rodin în perioada 1906-1910.
În România, bronzuri de Rodin, turnate de acesta în timpul vieții, au figurat rar în colecții, dar întotdeauna în colecții ale unor personalități ale României de început de secol, precum Regina Elisabeta sau omul politic Ioan Kalinderu (cumpărată de acesta pentru Muzeul Kalinderu, cu sprijinul moștenirii Eustațiadis, astăzi în colecția Muzeului Național de Artă).
Licitaţia de Primăvară va avea loc la InterContinental Athénée Palace, Sala „Regina Maria”, reunind 151 de opere de artă semnate de Marii Maeștri ai Artei Românești: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Dărăscu, Samuel Mutzner, Constantin Piliuță, Iosif Iser ori Horia Bernea.
