„White Imprint”, semne în alb la Mobius Gallery

Lucrări interactive pentru care șapte artiști au folosit Inteligență Artificială, bioartă și algoritmi vor fi expuse la Mobius Gallery din București între 19 august și 11 septembrie.

„White Imprint” cuprinde lucrări inspirate din nevoia de a formula un limbaj vizual care funcționează ca bază de comunicare a individului către semenii săi, într-o lume în care urmele pe care le lăsăm au impact major asupra propriei existențe, explică organizatorii.

Alexandru Berceanu, în colaborare cu Constantin Basica, Grigore Burloiu, Sebastian Comanescu, Dorin Cucicov, Denis Flueraru și Andrei Mitișor, prezintă seria „White Imprint”, rezultată în urma unui proces de co-creație și influență reciprocă, care a durat, în unele cazuri, mai bine de 10 ani.

Lucrările utilizează medii diverse – bandă magnetică, robot conversațional având la bază Inteligența Artificială, compoziție algoritmică și bioartă – dar și medii clasice. Fiecare dintre artiști explorează un mediu de expresie, urmărind trasarea semnelor în fiecare dintre acestea.

Biografii

Alexandru Berceanu este regizor în medii mixte activ în utilizările noilor tehnologii și media în arte performative. Este autor și co-autor al mai multor instalații și lucrări în VR expuse național și internațional, precum și al romanului grafic „Mickey pe Dunăre”.

Constantin Basica este un compozitor a cărui activitate actuală se concentrează pe relațiile simbiotice dintre muzică, video și performeri, având la bază utilizarea computerului. Lucrările sale au fost interpretate în Europa, America de Nord și Asia la diverse festivaluri și conferințe. A obținut un doctorat în compoziție la Universitatea Stanford (US), un masterat în compoziție multimedia la Universitatea de Muzică și Teatru din Hamburg (DE) și două diplome de licență în compoziție și dirijat la Universitatea Națională de Muzică București (RO). În prezent lucrează ca cercetător postdoctoral la Center for Computer Research in Music and Acoustics de la Stanford.

Grigore Burloiu este lector în departamentul Animație și Interactivitate al UNATC, unde coordonează programul de master Tehnologii interactive pentru arte performative și media (ITPMA), unde predă programare creativă și sisteme muzicale interactive. Dezvoltă sisteme de acompaniament expresiv pentru muzica interactivă, care sunt conștiente de timp pe mai multe scări, și utilizarea AI în artă – în special pentru sunet și text. Grigore a colaborat la numeroase lucrări artistice dintre care CORPUS VIDERUM (Ryan Walsh 2022, cu Hans Brouwer), Violin Concerto (Fred Popovici 2021, cu Patricia Kopatchinskaja), Lost Interferences (Alexandru Berceanu 2021), Urban Delta Scapes (Anne Dubos, IRCAM, CINETic 2019).

Andrei Mitișor este de formație arhitect, specializat în proiectare și prototipare 3D între cele mai importante lucrări executate fiind decoruri pentru Dino Park Râșnov și mari festivaluri precum Untold, Saga și Electric Castel. În zona new media, el a realizat prin motion design coregrafia robotului Kuka în spectacolului „Who am I?” si instalații precum „Grid”, expusă la RADAR, iar, mai recent, Multivers la RDW 2022.

Sebastian Comănescu este designer computațional și artist new media. A absolvit cursurile Universității de Arhitectură „Ion Mincu”, are master în arhitectură și unul de Tehnologii Interactive pentru Arte Spectacole și Media la Centrul de Cercetare CINETic al UNATC. A expus la festivaluri din țară și străinătate.

Dorin Cucicov este artist și coder cu un interes autentic pentru explorarea relației om – tehnologie. Preocupările sale artistice țin de chestionarea proceselor de influență reciprocă între uman și tehnologic prin cercetare, instalație interactivă și performance. Rezultatele acestor căutări au fost transpuse în sculpturi fizice, proiecte digitale și new media în cadrul expozițiilor locale și internaționale.

Denis Flueraru este un artist new media ale cărui interese gravitează în jurul conectării artei sunetului și vizualului cu tehnologia digitală și analogică. Conceptul de bază al lucrărilor sale este interactivitatea, în acest sens el străduindu-se constant să inoveze și să crească gradul de conștientizare cu privire la o varietate de dimensiuni care încapsulează ideea habitatului uman contemporan.