Zece cele mai populare articole curatorial în 2025

De la identitatea unui celebru model al lui Vermeer la povești incredibile din lumea artei, de la descoperiri în lucrări vechi de sute de ani la unul dintre cei mai titrați cineaști români de astăzi, cele mai citite articole publicate anul acesta de curatorial oferă o imagine de ansamblu asupra subiectelor care au captat atenția în aceste 12 luni.
Primul loc este ocupat de povestea unei farse care a avut în centru capete sculptate atribuite lui Modigliani.

Una dintre cele mai mari farse din istoria artei

Artistul Amedeo Modigliani (1884 – 1920) ar fi aruncat capete sculptate într-un canal din Livorno, orașul său natal. În 1984, autorităţile au întreprins săpături și trei capete au fost recuperate.

Un documentar, disponibil în manieră VOD pe site-ul Arte, expune una dintre cele mai elaborate farse din istoria artei.

În 1984, în timp ce Italia sărbătorea centenarul nașterii lui Amedeo Modigliani, un eveniment extraordinar urma să agite liniștitul oraș portuar Livorno. Pentru a marca aniversarea, primăria comunistă a decis să îi dedice o expoziție la Museo Progressivo di Arte Moderna din Villa Maria, intitulată „Celălalt Modigliani, anii sculpturii”. Însă lipsa fondurilor a făcut ca expoziția să fie săracă în opere originale: doar 4 dintre cele 26 de statui cunoscute ale lui „Modi” au fost prezente în expoziție. În speranța de a o completa și de a o transforma în același timp într-un eveniment istoric, directoarea muzeului, Vera Durbè, a mizat pe o legendă care circula în oraș.

De zeci de ani, se povestește că într-o seară, la întoarcerea din Paris, în timpul uneia dintre vizitele lui în oraș, în 1909 sau 1913, în funcție de versiuni, Modigliani ar fi arătat capete sculptate prietenilor săi artiști, la cafeneaua Bardi. Puțin sensibili la acest avangardism parizian influențat de Constantin Brâncuși, ei ar fi râs de aceste opere și i-ar fi sugerat, în glumă, să le arunce în Fosso Reale, unul dintre canalele orașului, ceea ce artistul, jignit, ar fi făcut…

Citește continuarea Una dintre cele mai mari farse din istoria artei

Modelul lui Vermeer din „Girl With a Pearl Earring” era dintr-o sectă religioasă

O nouă ipoteză a fost prezentată recent cu privire la identitatea modelului din tabloul „Girl With a Pearl Earring/ Fata cu cercel de perlă” (circa 1665), cea mai cunoscută operă a lui Johannes Vermeer (1632 – 1675), care a alimentat în permanență speculațiile.

Potrivit istoricului de artă britanic Andrew Graham-Dixon, care și-a detaliat ideea într-o carte ce a apărut în 23 octombrie 2025, „Vermeer: A Life Lost and Found”, frumoasa necunoscută cu privirea fermecătoare ar putea fi fiica principalilor lui mecena, asociată cu semnificații religioase speciale.

În timpul cercetărilor efectuate în arhivele din Delft și Rotterdam, Graham-Dixon s-a cufundat în legăturile strânse care îl uneau pe artist de clienții săi privilegiați: cuplul înstărit format din Pieter van Ruijven și Maria de Knuijt, care i-a comandat sau cumpărat aproximativ jumătate din cele 37 de tablouri cunoscute – principalul comanditar fiind Maria și nu Pieter, potrivit unui studiu publicat în 2023 de cercetătorii Piet Bakker și Judith Noorman de la Universitatea din Amsterdam…

Citește continuarea Istoric de artă crede că modelul lui Vermeer din „Girl With a Pearl Earring” era dintr-o sectă religioasă obscură

Pictură de Klimt, cea mai scumpă operă de artă modernă vândută vreodată la licitație

„Portrait of Elisabeth Lederer”, de Gustav Klimt, a devenit cea mai scumpă operă de artă modernă vândută vreodată la o licitație și a doua cea mai scumpă pictură vândută vreodată la o licitație, după „Salvator Mundi”, atribuită lui Leonardo da Vinci.

Lucrarea datată 1914 – 1916, parte din colecția omului de afaceri Leonard Lauder, a fost vândută pentru 236,4 milioane de dolari, în urma unei licitații care a durat 20 de minute, în noiembrie la Sotheby’s New York. A fost și cea mai scumpă operă de artă vândută vreodată de Sotheby’s la nivel mondial.

Portretul fiicei susținătorilor lui Klimt, realizat în ultimii ani de viață ai artistului, a fost salvat din incendiul de la Castelul Immendorf din Austria. Pictura făcea parte din colecția moștenitorului Estée Lauder, Leonard A. Lauder, care a decedat la începutul acestui an…

Citește continuarea Pictură de Klimt, cea mai scumpă operă de artă modernă vândută vreodată la licitație

Un stomatolog a descoperit secrete surprinzătoare ale „Omului Vitruvian” al lui Leonardo da Vinci

„Omul Vitruvian”, de Leonardo da Vinci, emblematică imagine a Renașterii, conține încă o mulțime de mistere pe care oamenii de știință de astăzi trebuie să le dezlege. Un dentist londonez a publicat noua sa perspectivă asupra lucrării, care ar putea dezvălui profunzimea surprinzătoare a înțelegerii lui Leonardo despre anatomia umană cu multe secole înainte de apariția științei moderne.

Desenul, inspirat de scrierile arhitectului roman antic Vitruvius, a fost realizat în jurul anului 1490, când Leonardo avea 30 de ani. Desenul folosește anatomia umană pentru a arăta cum ar putea corespunde un pătrat și un cerc prin încadrarea corpului masculin idealizat în ambele forme suprapuse. Schița elegantă combină cunoștințele de artă, matematică, anatomie, filozofie și arhitectură ale lui Leonardo, exemplificând abordarea multidisciplinară care a făcut din el omul Renașterii prin excelență.

Deși Vitruvius a sugerat pentru prima dată că o figură umană poate încăpea atât în interiorul unui cerc, cât și al unui pătrat, el nu a arătat cum ar putea fi acesta cazul. Leonardo a acceptat provocarea și a reușit, dar au existat multe speculații cu privire la principiile sale directoare.

Acum, dr. Rory Mac Sweeney și-a folosit pregătirea profesională ca dentist pentru a analiza „Omul Vitruvian” dintr-o perspectivă complet nouă. El crede că desenul unic „încorporează principii geometrice care anticipează înțelegerea modernă a arhitecturii biologice optime”…

Citește continuarea Un stomatolog a descoperit secrete surprinzătoare ale Omului Vitruvian al lui Leonardo da Vinci

Cum a ajuns pânza „Portrait of Doctor Rey” de Van Gogh să astupe o gaură a unui coteț de pui

În zilele noastre ar fi de neînțeles să folosești un portret de Vincent van Gogh pentru a bloca o gaură într-un coteț de găini, dar exact asta a făcut familia doctorului Félix Rey timp de un deceniu, înainte de a depozita opera de artă în pod.

Rey l-a cunoscut pe pictorul olandez post-impresionist, subapreciat în timpul vieții sale, la spitalul din Arles (Franța), unde îl trata după ce și-a secționat o parte din urechea stângă în decembrie 1888.

Incidentul, una dintre cele mai cunoscute povești din istoria artei, a avut loc pe când Van Gogh avea vârsta de 35 de ani. El și-a tăiat o parte din ureche în urma unui conflict cu prietenul și colegul său artist Paul Gauguin. Cei doi locuiseră împreună în celebra Casă Galbenă din Arles timp de 66 de zile. Relația lor a fost de notorietate tumultoasă, incidentul cu tăierea urechii marcând un punct de fierbere, iar trei ani mai târziu Gauguin a părăsit Franța pentru un nou început în Tahiti.

Van Gogh a predat resturile de ureche lui Gabrielle Berlatier, cameristă dintr-un bordel pe care îl frecventa regulat. El a fost găsit în dimineața următoare inconștient și dus la spital, unde și-a început tratamentul sub conducerea lui Rey, în vârstă de doar 21 de ani și stagiar în medicină. Potrivit unui istoric de artă, Rey ar fi păstrat secțiunea de ureche tăiată în alcool, într-un borcan aflat pe biroul său, înainte ca acesta să fie furat…

Citește continuarea Cum a ajuns pânza „Portrait of Doctor Rey” de Van Gogh să astupe o gaură a unui coteț de pui

INTERVIU – Cristian Mungiu, jaful secolului și obsesia românilor pentru imaginea pe care o au în străinătate

Cristian Mungiu vorbește într-un interviu acordat curatorial despre cel mai nou film pe care l-a scris, „Jaful secolului”, despre raportul complex dintre estici și occidentali, despre migrație – „care ar trebui să fie principala noastră temă de reflecție” – și despre cum vrea să transforme casa părintească din Iași într-un muzeu interactiv.

„Nu poți să atragi atenția prea mult asupra unei culturi naționale dacă contextul istoric nu te-a adus în situația să aparții unei culturi majore care să fi avut un rol determinant în perioada marilor curente ale artei”, spune el.

Lungmetrajul „Jaful secolului”, care a rulat în toamnă în cinematoggrafe, este inspirat de un caz real – șapte opere de artă valoroase furate în 2012 de la Kunsthal Rotterdam de câțiva români.

Mungiu a păstrat punctul de pornire al incidentului din urmă cu 13 ani, însă personajele sunt fictive, el axându-se pe tema migrației, pe felul în care se simt românii tratați în străinătate, și pe cum valoarea unui tablou Gauguin, spre exemplu, este de neînțeles pentru cei care muncesc pe bani puțini.

„Arta are o valoare intrinsecă, dar și contextuală, când încerci să o exprimi în bani e întotdeauna problematic, iar când teleportezi opere de artă într-o societate unde oamenii se luptă să supraviețuiască se nasc tot felul de întrebări”, subliniază Mungiu…

Citește continuarea INTERVIU – Cristian Mungiu

„The Starry Night” a lui Van Gogh ascunde un fenomen cuantic rar

Capodoperă emblematică a istoriei artei, „The Starry Night” (1889) a lui Vincent van Gogh a uimit mult timp pasionații de artă datorită cerului nocturn ondulat. Cu toate acestea, calitățile neobișnuite ale tabloului nu se opresc aici. Cercetătorii spun că cerul său învolburat este ciudat de asemănător cu unele dintre „modelele de vortex exotice” produse de un fenomen științific clasic cunoscut sub numele de instabilitatea cuantică Kelvin-Helmholtz (KHI).

KHI apare atunci când două fluide cu densități diferite se deplasează cu viteze diferite. Pe măsură ce fluidul care se mișcă mai repede îl împinge pe cel care se mișcă mai încet, se formează unde care se pot transforma în vârtejuri. Deși este un fenomen bine cunoscut, nimeni nu îl văzuse încă produs de fluide cuantice, cel puțin până de curând. Acesta a fost obiectivul unui nou proiect de cercetare condus de fizicieni de la Universitatea Metropolitană din Osaka și de la Institutul Avansat de Știință și Tehnologie din Coreea.

Într-o lucrare publicată de Nature Physics, autorii au descris modul în care, atunci când KHI apare cu fluide cuantice, rezultă „modele de vortex exotice” de un tip nou descoperit, cunoscut sub numele de „skyrmions fracționari excentrici” (EFS). Acesta este un nou tip de skyrmion, un tip de model turbionar de magnetizare…

Citește continuarea „The Starry Night” a lui Van Gogh ascunde un fenomen cuantic rar

Statuie de bronz scoasă din mare, expusă pentru prima dată publicului

O statuie din bronz veche de 2.200 de ani care reprezintă o femeie, descoperită accidental de pescari în largul coastei Marmaris, în provincia Muğla din sud-vest, în urmă cu cinci ani, a fost prezentată publicului pentru prima dată.

Statuia, despre care se crede că este din epoca romană, deși prezintă elemente stilistice elenistice, a fost găsită la 17 noiembrie 2020 de pescarii de la bordul traulerului Azimler în Golful Hisarönü.

Turnată în bronz și goală pe dinăuntru, sculptura siluetei reprezentate purtând chiton și himation – veșminte tipice epocilor elenistică și romană – era lipsită de cap și brațe atunci când a fost prinsă în plasele de pescuit.

În urma descoperirii, echipajul a notificat imediat Comandamentul Pazei de Coastă din Marea Egee de Sud, iar statuia a fost transferată în aceeași zi la Muzeul Marmaris…

Citește continuarea Statuie de bronz scoasă din mare, expusă pentru prima dată publicului

Capodopere care ascund bizarerii

Corpuri goale disproporționate, coșuri cu fructe zburătoare și chiar oameni cu trei picioare sunt câteva dintre bizareriile care apar în tablourile unor pictori celebri.

Ingres, Botticelli, Manet, Caravaggio și Rembrandt, între alții, au semnat lucrări care intrigă privitorul…

Citește continuarea Capodopere care ascund bizarerii

„Boogeyman”, de Adrian Ghenie, vândut la Christie’s pentru 2,63 milioane de dolari

Tabloul „Boogeyman”, ulei pe pânză semnat și datat „Ghenie 2010” (pe verso), a fost vândut în 19 noiembrie, la o licitație a casei Christie’s, pentru 2,63 milioane de dolari.

Protagonistul lucrării „Boogeyman” (2010) a lui Adrian Ghenie plutește amenințător la marginea unei pânze monumentale de peste trei metri lățime. De la folclor la horror modern, Boogeyman, personajul evaziv și înfricoșător – muza lui Goya în „Los Caprichos”, personajul negativ din nuvela lui Stephen King și din filmul clasic al lui Ulli Lommel din 1980 – bântuie de multă vreme arta, literatura și filmul.

Ghenie transpune monstrul mitic și spectral care vânează copiii neascultători într-un Everyman în stilul lui Magritte. Privirea lui este îndreptată către o a doua figură – un simbol al artistului – care stă într-un fotoliu mare galben, cu spatele la spectator. Camera apare ca un fragment de amintire, pe măsură ce pereții solizi fac loc unor pete abstracte și urme de vopsea care nu ajung până la marginile vastei pânze…

Citește continuarea „Boogeyman”, de Adrian Ghenie, vândut la Christie’s pentru 2,63 milioane de dolari