Baobabii din Madagascar se află în pericol

În sud-vestul insulei Madagascar se află un arbore atât de bătrân încât este poreclit „Bunica”. „Bunica” face parte Parcul Naţional Tsimanapetsotse, aparţine speciei Adansonia rubrotispa şi are în jur de 1600 de ani.

„Bunica” este o specie apreciată atât pentru longevitatea ei cât şi pentru coroana sa deosebită, o încrengătură dezordonată de ramuri. În miturile antice, baobabul este cunoscut ca arborele pe care zeii l-au plantat cu rădăcinile în sus.

Arborii sacri şi schimbările climatice

Arborii sacri din Madagascar se află în faţa unei ameninţări iminente, într-o lume în continuă mişcare şi schimbare. Cea mai rară specie de baobab din lume este Adansonia perrieri şi poate fi admirată în Rezervaţia Ankarana, în nordul insulei Madagascar. Oamenii de ştiinţă estimează că există în sălbăticie în jur de 200 de arbori din aceste specii.

Baobabul Suarez, din specia Adansonia suarezenis, creşte în Cap Diego, o peninsulă din nordul insulei Madagascar, şi poate atinge o înălţime de peste 24 de metri. Această specie este în prezent în declin, iar un studiu realizat în 2021 a demonstrat clar că schimbările climatice vor fi răspunzătoare pentru dispariţia habitatelor până la finalul acestui secol.

De fapt, oamenii de ştiinţă au tras un semnal de alarmă încă de acum cinci ani, când au cercetat motivul pentru care unii din cei mai bătrâni şi impozanţi baobabi din sudul Africii au dispărut. Studii ulterioare au arătat că aceşti mamuţi, cu vârste cuprinse între 1100 şi 2500 de ani, sunt vulnerabili la schimbările climatice şi au preconizat că până în 2021 patru dintre speciile de baobabi din lume ar putea dispărea, chiar şi „Bunica”.

Încă se fac cercetări pentru a se afla dacă aceşti arbori milenari se pot adapta la noile condiţii de mediu sau dacă este posibilă replantarea pădurilor de baobabi. Şi, mai ales, ce ar putea însemna dispariţia acestei specii pentru plantele şi animalele care îşi au adăpostul în aceşti arbori uriaşi.

O insulă cu specii rare pe cale de dispariţie

Republica Madagascar este o ţară insulară aflată în sud-estul Africii, este a patra insulă ca mărime din lume, a doua ţară insulară şi a 46 ţară din lume.

Madagascar are una din cele mai bogate biodiversităţi din lume. Odată parte a super-continentului Gondwana, Madagascar s-a rupt de Africa şi a devenit insulă acum peste 80 de milioane de ani şi se întinde de-a lungul coastei Mozambicului, în Oceanul Indian. 90% din plantele şi animalele care s-au dezvoltat de atunci încoace nu se mai află în alt loc din lume.

Din cele şapte specii de baobabi de pe insulă, şase se regăsesc numai în Madagascar. Abundenţa de specii se datorează şi diversităţii geografice: varietatea mare de altitudini şi reţelele impenetrabile de râuri creează ecosisteme distincte, în care copacii, mamiferele, reptilele şi florile trebuie să găsească o modalitate de a supravieţui.

Baobabii sunt consideraţi o specie cheie, fiind piatra de temelie care susţine ecosistemele. Când o specie cheie se află în declin, acest lucru afectează toate ecosistemele. Nu numai baobabii, dar şi plantele şi animalele din Madagascar sunt puternic influenţate de schimbările suferite de mediul în care trăiesc. Ţestoasele, cameleonii şi florile de brebenoc sunt o parte din speciile insulare care se află în pericol.

Lemurienii resimt şi ei ameninţările din mediu, mai ales că este pus în pericol rolul lor extrem de important în polenizarea baobabilor. Din cele 109 de specii diferite de lemurieni, aproape o treime se află la limita extincţiei. Dintre speciile de baobabi, Adansonia perrieri se mai poate lăuda cu numai 200 de exemplare, ceea ce înseamnă că poate dispărea pentru totdeauna.

Ca să ne putem da seama de vastitatea problemei, să ne imaginăm că dacă toate speciile unice de mamifere din Madagascar ar dispărea, ar fi nevoie de 23 de milioane de ani pentru ca un nou set de specii să apară şi să evolueze la nivelul actual.

Un nou climat pentru un habitat vechi

Pentru a face şi mai complicate lucrurile, presiunile antropice îşi spun şi ele cuvântul. Creşterea nivelului sărăciei duce la defrişări masive, deoarece fermierii au nevoie de noi terenuri arabile. În ultimii 20 de ani, ţara a pierdut aproape un sfert din pădurile sale.

Seceta din ultimii doi ani din sudul insulei a produs foamete. În acelaşi timp, estul insulei s-a confruntat cu ploi abundente care au dus la inundaţii record. Se anticipează că aceste fenomene vor deveni din ce în ce mai frecvente, iar ţara nu posedă resursele necesare pentru a putea răspunde prompt şi rapid acestei provocări.

Pentru a proteja viitorul biodiversităţii insulei, studiile recente au sugerat câteva etape importante: conservarea, lărgirea zonelor protejate, reforma practicilor agricole şi abordarea problemelor sociale.

Migraţia arborilor

Creşterea temperaturilor şi remodelarea comportamentului precipitaţiilor, cauzate de schimbările climatice, au determinat migraţia arborilor din întreaga lume. Şi baobabii din nordul insulei Madagascar sunt nevoiţi să „migreze” şi mai adânc în zonele nordice, pentru a putea găsi condiţii prielnice de dezvoltare. Din păcate, odată ajunşi acolo, mai departe de atât nu pot „merge”. Se crede că până în 2100 majoritatea speciilor din nord ar putea dispărea complet.

Aşadar este necesară colaborarea cu comunităţile locale şi crearea de arii protejate pentru baobabi, dar şi stocarea de mostre de ADN, sunt paşi esenţiali în lupta cu schimbările climatice. Mostrele de material genetic prelevate îi vor ajuta pe oamenii de ştiinţă să descopere modalităţi de a modifica structura baobabilor, pentru ai face mai rezistenţi în faţa secetei sau bolilor. Se presupune, de asemenea, că anumite specii de baobabi se pot adapta la noi condiţii de mediu, cum ar fi apele sărate sau zonele aride.

Cert este că schimbările climatice vor aduce modificări importante în viaţa insulei. Nu se cunoaşte încă rezultatul, dar un lucru este sigur: biodiversitatea va fi extrem de afectată. Totuşi, eforturile depuse de ştiinţă sunt considerabile şi au reuşit să crească şansele de a readuce la viaţă pădurile pierdute.

Sursă text: National Geographic