Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Natură   /  Cea mai albă vopsea creată vreodată poate răci suprafețele și ajută la economisirea energiei
xiulin ruan, purdue university, foto john underwood, courtesy of purdue university

Cea mai albă vopsea creată vreodată poate răci suprafețele și ajută la economisirea energiei

Oameni de știință din Statele Unite au dezvoltat cea mai deschisă vopsea albă creată vreodată, supranumită ultra-albă, fiind atât de reflectorizantă încât poate răci suprafețele.

În 2020, cercetătorii de la Universitatea Purdue au dezvoltat o vopsea acrilică super-albă care reflectă 95,5% din lumina soarelui. De atunci, au venit cu o nouă formulă care a crescut reflectarea luminii solare la 98,1%, ceea ce stabilește recordul Guinness pentru cea mai albă vopsea.

„Nu am încercat să dezvoltăm cea mai albă vopsea din lume”, a declarat, pentru New York Times, Xiulin Ruan, profesor de inginerie mecanică de la Purdue care a coordonat cercetarea. „Am vrut să ajutăm în problema schimbărilor climatice, iar acum este mai mult o criză și se înrăutățește. Am vrut să vedem dacă este posibil să ajutăm la economisirea energiei în timp ce răcim Pământul”.

Cu ochiul liber, e posibil să nu fie evident albul cel mai alb. Deoarece vopseaua împrăștie lumina soarelui pe măsură ce o reflectă, nu există un efect orbitor. Dar vopseaua nou dezvoltată este mult mai eficientă ca instrument de răcire decât versiunile sale mai absorbante de lumină.

Vopseaua care răcește, rezultată după 6 ani de cercetări

Vopseaua ultra albă de la Purdue menține suprafețele reci la atingere chiar și pe o căldură toridă. Comparativ cu temperatura aerului la mijlocul după-amiezii, o suprafață vopsită cu cea mai deschisă nuanță de alb poate fi cu 8 grade Fahrenheit mai rece (4 Celsius). Pe timp de noapte, diferența este și mai pronunțată, de până la 19 Fahrenheit (cu 10 C mai rece).

Vopsirea clădirilor în această  nuanță ar putea contribui la compensarea efectului de insulă de căldură urbană, cauzat de faptul că majoritatea clădirilor absorb mai multă căldură decât peisajele naturale, ceea ce duce la creșterea temperaturilor.

Echipa de la Purdue a creat vopseaua ultra albă inițială cu particule de carbonat de calciu. Noua versiune – rezultatul a șase ani de cercetări și testări a peste 100 de materiale diferite – este realizată cu sulfat de bariu.

Pe de altă parte, Vantablack, cunoscut drept „cel mai negru negru”, care absoarbe 99,965% din lumină, este realizat din nanotuburi de carbon, la fel ca un negru și mai negru dezvoltat de oamenii de știință de la MIT împreună cu artistul Diemut Strebe, care captează 99,995% din lumină.

Vopseaua albă a fost folosită de mult timp în climatele calde pe acoperișuri și la exteriorul clădirilor pentru a încerca să mențină casele răcoroase, dar, pentru că cele tradiționale reflectă doar 80 – 90% din lumina soarelui, căldura continuă să crească. Se preconizează că nevoile de aer condiționat ale unei clădiri acoperite cu vopsea cu sulfat de bariu vor scădea cu până la 40 de procente.

Versiune mai ușoară pentru mașini

În 2019, un studiu publicat în revista Joule a constatat că, pentru a opri creșterea temperaturii globale, ar trebui ca 1 – 2 procente din suprafața Terra să fie acoperite cu un material reflectorizant precum cea mai albă vopsea albă. Asta înseamnă puțin peste jumătate din suprafața deșertului Sahara.

Purdue a dezvoltat cea mai albă vopsea albă pentru a fi folosită pe acoperișuri, dar interesul pentru ea a fost larg răspândit.

Echipa lui Ruan a modificat formula pentru a face o versiune mai ușoară pentru mașini.

O versiune comercială a celui mai alb alb nu va fi disponibilă cel puțin un an. Între timp, laboratorul lui Ruan colaborează cu o companie producătoare de vopsele, care urmează să fie anunțată, pentru a o face mai durabilă și mai rezistentă la murdărie, precum și pentru a dezvolta alte culori care să folosească albul ultra alb ca bază, îmbunătățindu-le de asemenea proprietățile reflectorizante.

Foto: prof. Xiulin Ruan (c) John Underwood / Purdue University