Dâmbovița 2035 – Viziuni pentru transformarea râului într-o infrastructură verde-albastră a Bucureștiului
Râul Dâmbovița intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Șase proiecte au fost desemnate câștigătoare ale apelului internațional de idei Dâmbovița 2035, parte din programul-manifest Dâmbovița Apă Dulce (DAD), derulat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace.
Competiția marchează trecerea de la idei la un proces de lucru pe termen lung, care să redea râului rolul de infrastructură urbană verde-albastră, esențială pentru identitatea, sănătatea și reziliența climatică a Bucureștiului.
„Dâmbovița merită să aibă parte de o transformare pentru secolul acesta și nu o cosmetizare de suprafață, fără impact asupra calității vieții în oraș. Este unul dintre proiectele strategice ce pot schimba felul în care înțelegem relația cu apa și biodiversitatea într-un oraș din ce în ce mai poluat și supraincălzit”, spune Teodor Frolu, co-fondator Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, inițiator Dâmbovița 2035.
Câștigătorii competiției de idei de amenajare a malurilor râului
Din cele 27 de înscrieri, un juriu internațional a ales șase proiecte, câte unul pentru fiecare zonă-cheie a Dâmboviței, iar fiecare echipă a primit un premiu de 3.000 de euro.
Proiectele câștigătoare propun soluții care reconectează orașul la râu prin peisaj, biodiversitate, mobilitate ușoară, spațiu public, infrastructură și soluții reziliente la schimbările climatice, adaptate specificului fiecărui tronson:
Zona 1 – Chiajna-Lacul Morii: Proiectul Re-Start Nature (Cristina Andreea Constantin, Elena-Cristina Vlonga, Gabriel Teofil Negoi) propune recucerirea ecologică a capătului vestic al râului prin renaturare și reconectarea cartierelor la apă.
Zona 2 – Pod Ciurel: Proiectul Urban Infrastructure (Dimitrie Grigorescu, Dan Dinoiu, Dominika Trybe, Christian Kuczynski) reinterpretează infrastructura rutieră ca spațiu public, punând accent pe mobilitate ușoară și pe integrarea peisajului.
Zona 3 – CET Grozăvești–Grădina Botanică: Proiectul Peisaj Deschis (Cassandra Pop, Cosmin Anghelache, Astrid Rottman) propune reconectarea râului cu ecosistemele Grădinii Botanice și transformarea zonei industriale într-un coridor de biodiversitate.
Zona 4 – Timpuri Noi: Proiectul RGB – The Red, The Green, The Blue (Cătălin Bogdan Iclozan, Elena Cristina Machidon, Ionuț Mezinu) este o viziune de regenerare urbană ce combină culoare, peisaj și spațiu public în jurul Dâmboviței ca axă centrală.
Zona 5 – Parcul Natural Văcărești: Proiectul Dâmbovița 2035 S, M, L (Andreea Elena Istrate, Martha Robănescu) reprezintă o propunere scalată pe trei niveluri, adaptată la statutul de arie naturală urbană și la nevoile ecologice ale zonei.
Zona 6 – Vitan–Popești-Leordeni: Proiectul Urban Ecological Corridor: Sponge City Initiative (Cătălin Bogdan Iclozan, Elena Cristina Machidon, Ionuț Mezinu) reprezintă o soluție climatică de tip sponge-city care transformă zona într-un coridor urban permeabil și biodivers.
Conceptul fiecărui proiect este disponibil pe anuala.ro.
Expoziții și prezentări pentru public
Toate propunerile vor putea fi văzute în 4 decembrie, de la ora 18:00, în str. Amzei 13 – expoziție digitală OAR Bucuresti, la inaugurarea Bucharest Architecture Forum (BAF), dar și online, pe pagina web a Anualei de Arhitectură București, iar proiectele câștigătoare – direct pe teren, chiar în zonele pentru care au fost gândite, sub forma unor panouri outdoor.
Expertiză internațională pentru regenerarea unui râu urban
Invitați din Marea Britanie, Țările de Jos și Franța au prezentat într-o conferință modele europene de reactivare a râurilor urbane și au conturat o concluzie comună: viitorul orașelor europene depinde de felul în care tratăm apa ca infrastructură vie, nu doar ca element tehnic.
Peter Bishop, profesor la Bartlett School of Architecture (UCL Londra), a prezentat exemple din Londra despre reintegrarea râurilor în rețele urbane multifuncționale verzi-albastre.
Victor Dijkshoorn (VIC Landscapes, Țările de Jos) a explicat cum renaturalizarea malurilor și eliminarea parcărilor auto pot transforma zone degradate în spații publice vibrante.
Rémy David (Nantes Métropole) a prezentat lecțiile transformării râului Loire într-un peisaj metropolitan ce integrează biodiversitatea, economia și spațiile publice.
Clémence Mathieu, arhitect peisagist și artist vizual, a vorbit despre modul în care intersecția dintre grafică și peisaj poate comunica și amplifica valoarea unui râu în transformare, inclusiv în contextul cercetării sale dedicate Dâmboviței.
Bogdan Fezi, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România – Filiala București, a contextualizat istoria relației orașului cu râul și transformările hidraulice care au schimbat radical peisajul urban în secolul XIX.
Consultare publică: cum își imaginează bucureștenii Dâmbovița anului 2035
Organizatorii au lansat o consultare publică privind viitorul Dâmboviței realizată împreună cu dr. habil. Bogdan Voicu (Academia Română) pentru a testa percepțiile și preferințele publicului privind viitorul râului. Rezultatele vor contribui la masterplanul Dâmboviței.
Chestionarul este disponibil online.
Conferința a prezentat și direcțiile strategice ale programului Dâmbovița Apă Dulce (DAD), care propune transformarea râului într-o infrastructură naturală esențială pentru sănătatea și reziliența climatică a Bucureștiului.
Apelul internațional de idei „Dâmbovița 2035” a fost lansat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, Nod Makerspace și Anuală de Arhitectură București, în parteneriat cu Filiala București a Ordinului Arhitecților din România și Institutul Francez din România, ca parte a programului manifest Dâmbovița Apă Dulce (DAD).
Foto: Proiectul Re-Start Nature
