Există microplastic în corpurile noastre. Care sunt consecinţele?
Cu câţiva ani în urmă, când microplasticul a fost descoperit pentru prima dată în intestinele peştilor şi crustaceelor, a apărut o nouă îngrijorare în privinţa siguranţei fructelor de mare, mai ales în privinţa crustaceelor care, spre deosebire de peşte, sunt consumate cu totul. Pentru oameni asta ar însemna că odată cu fructele de mare vor mânca şi microplastic.
Aşadar, odată cu proliferarea deşeurilor peste tot în lume, se ridică o întrebare importantă pentru care nu avem încă niciun răspuns clar: cum ne afectează sănătatea aceste deşeuri pe termen lung?
Microplasticul este omniprezent
Cunoaştem deja că deşeurile din plastic se descompun continuu în mediu, în particule din ce în ce mai mici, ajungând să fie mai mici decât un fir de păr, purtând denumirea de microplastic. Aceste particule pot călători pe calea aerului dintr-un loc în altul.
Aşa că nu a fost o surpriză pentru nimeni, când în 2022, oamenii de ştiinţă din Olanda şi Marea Britanie au descoperit microparticule de plastic în interiorul plămânilor unui pacient aflat în operaţie şi în sângele donatorilor. De asemenea, microplasticul poate ajunge în organismul nostru şi din surse cum ar fi hainele, tapiţeriile sau mochetele din casele noastre. Însă, studiile efectuate nu au putut demonstra şi eventualele efecte adverse pe care le poate avea microplasticul asupra organismului uman.
Asta nu înseamnă că aceste particule ar trebui să existe în sângele nostru. Totuşi, faptul că nu sunt cunoscute efectele adverse reprezintă o îngrijorare din ce în ce mai acută. Pur şi simplu, încă nu ştim la ce să ne aşteptăm în viitor.
Au fost descoperite particule de plastic peste tot în lume, de la Groapa Marianelor până la Everest. Se găsesc în sare, bere, fructe proaspete, legume şi în apa potabilă. Particulele purtate de curenţii de aer fac înconjurul lumii în câteva zile. Expediţiile de măsurare a microplasticului efectuate în mări şi oceane au evidenţiat cifre incredibile, care s-au multiplicat de-a lungul anilor.
În 2021, oamenii de ştiinţă japonezi de la Universitatea Kyushu au estimat că au ajuns în oceane în jur de 24,4 trilioane de microparticule de plastic. O altă estimare menţionează că până în 2025 vor ajunge în mediu peste 11 miliarde de tone de plastic.
Chimicalele şi aditivii din plastic sunt toxice
Materialele plastice sunt fabricate din chimicale şi aditivi diverşi cu rol de creştere a rezistenţei şi flexibilităţii materialului. Atât plasticul cât şi aditivii chimici pot fi toxici. O analiză efectuată în 2021 a identificat peste 10.000 de chimicale unice folosite în producerea plasticului, din care peste 2400 care pot reprezenta un motiv de îngrijorare. Majoritatea substanţelor chimice utilizate nu sunt reglementate corespunzător în majoritatea ţărilor, printre acestea fiind şi 901 substanţe chimice care nu sunt aprobate pentru utilizarea în producerea de ambalaje.
Problema este complicată şi controversată. Ar trebui să ne îngrijoreze efectele nocive ale microplasticului asupra sănătăţii noastre? Ce efecte negative pot avea asupra animalelor şi ecosistemelor?
În urmă cu 40 de ani au fost demarate studii pe animale pentru a putea identifica aceste posibile efecte. În 2012, toate speciile de broaşte ţestoase, 45% din mamiferele marine şi 21% din speciile de păsări acvatice au fost afectate de ingerarea de microplastic sau au rămas captive în deşeurile de plastic.
În ultimii zece ani, această situaţie s-a agravat. Peste 700 de specii sunt afectate în prezent. Anumite specii de păsări se presupune că deja sunt afectate de perturbatorii endocrini din substanţele chimice. Cercetările de laborator au dus la concluzia că microplasticul ingerat de peşti afectează sistemul reproductiv şi funcţiile hepatice.
Ne afectează microplasticul?
Studiile efectuate pe animale au oferit informaţii importante asupra efectelor microplasticului la nivel fiziologic şi toxicologic. Analizarea efectelor nocive ale microplasticului asupra oamenilor este mult mai greu de realizat, deoarece nimeni nu este dispus să înghită microplastic în mod voluntar.
Testele de laborator au evidenţiat faptul că microplasticul poate afecta celulele umane, cauzând reacţii alergice sau chiar distrugerea celulelor. Actualmente se încearcă găsirea unei legături între expunerea la microplastic şi bolile de plămâni, de la astm, bronşită, emfizem pulmonar până la cancer, boli care omoară anual milioane de oameni şi care au fost asociate cu expunerea la alţi poluanţi. De asemenea, se ia în considerare atât intensitatea cât şi durata expunerii la microplastic.
Nu este încă foarte clar dacă aceste microparticule pot ajunge din sânge în alte organe, în special în creier, care este protejat de o reţea unică şi densă de celule. Cert e că poate ajunge în organismul nostru pe calea aerului, fie că stăm acasă sau mergem la muncă.
Până se va afla exact cât de nociv este microplasticul pentru oameni, se ridică întrebarea: ce putem face ca plasticul să nu mai reprezinte o ameninţare nici pentru mediu şi nici pentru noi?
Sursă text: National Geographic
