Gheața lumii se topește mai repede decât a fost înregistrat vreodată
Ghețarii din lume se topesc într-un ritm mai accelerat decât s-a înregistrat vreodată, sub impactul schimbărilor climatice, arată cea mai cuprinzătoare analiză științifică efectuată până în prezent.
Ghețarii de munte – râuri înghețate de gheață – acționează ca o resursă de apă dulce pentru milioane de oameni din întreaga lume și rețin suficientă apă pentru a ridica nivelul global al mărilor cu 32 cm dacă s-ar topi complet. Însă, de la începutul secolului, au pierdut mai mult de 6.500 de miliarde de tone – sau 5% – din gheața lor se arată în studiul publicat în Nature.
Ritmul topirii este în creștere. În ultimul deceniu, pierderile de ghețari au fost cu peste o treime mai mari decât în perioada 2000 – 2011.
Studiul a combinat mai mult de 230 de estimări regionale provenind de la 35 de echipe de cercetare din întreaga lume, ceea ce face ca oamenii de știință să fie și mai siguri în ceea ce privește viteza exactă de topire a ghețarilor și modul în care aceștia vor evolua în viitor.
Ghețarii sunt indicatori ai schimbărilor climatice. Într-o climă stabilă, rămân aproximativ de aceeași mărime, câștigând prin căderi de zăpadă aproximativ aceeași cantitate de gheață pe care o pierd prin topire. Însă ghețarii s-au micșorat aproape peste tot în ultimii 20 de ani, pe măsură ce temperaturile au crescut din cauza activităților umane, în principal a arderii combustibililor fosili.
Între 2000 și 2023, ghețarii din afara marilor straturi de gheață din Groenlanda și Antarctica au pierdut în medie aproximativ 270 de miliarde de tone de gheață anual.
Ritmul schimbărilor în unele regiuni a fost deosebit de extrem. Europa Centrală, de exemplu, a pierdut 39% din gheața sa glaciară în puțin peste 20 de ani.
Gheața marină a lumii scade la un nivel minim record
Un alt studiu recent arată că gheața oceanelor lumii, care contribuie la răcirea planetei, a ajuns în prezent la cel mai scăzut nivel de când se fac măsurători.
Date obținute prin satelit arată că gheața din jurul polilor nordic și sudic acționează ca o oglindă uriașă, reflectând o mare parte din energia solară în spațiu. Dar, pe măsură ce creșterea temperaturilor face ca acest strat luminos să se micșoreze, oceanul întunecat de dedesubt poate absorbi mai multă căldură, încălzind și mai mult planeta.
Această scădere de nivel pare să fi fost determinată de o combinație de aer cald, mări calde și vânturi care au distrus gheața.
Pe parcursul a cinci zile până la 13 februarie, întinderea combinată a gheții marine din Arctica și Antarctica a fost de 15,76 milioane km pătrați (6,08 milioane mile pătrate), conform unei analize BBC a datelor de la Centrul național de date privind zăpada și gheața (NSIDC) din SUA.
Această cifră doboară recordul anterior, de 15,93 milioane km² (6,15 milioane mile pătrate), înregistrat în perioada ianuarie-februarie 2023.
