Instituțiile din artă și patrimoniu trebuie să acționeze urgent pentru a proteja cultura în fața schimbărilor climatice
Organizațiile și echipele din domeniul artei și patrimoniului trebuie să acționeze urgent pentru a proteja cultura în fața schimbărilor climatice, potrivit unui raport al Foundation for Advancement in Conservation (FAIC) și National Endowment for the Humanities (NEH), care concluzionează că schimbările climatice reprezintă cea mai importantă amenințare la adresa conservării.
Experții în domeniul conservării susțin că dezastrele naturale și eforturile de recuperare de urgență vor crește în număr pe măsură ce criza climatică se agravează, ceea ce înseamnă că instituțiile trebuie să fie mai bine echipate pentru a răspunde la ele.
În raportul „Held in Trust”, realizat timp de patru ani de FAIC și de NEH, mai mult de 150 de experți din diverse domenii contribuie cu concluzii privind modul în care conservarea patrimoniului cultural poate deveni mai rezistentă pentru un viitor descurajant. Documentul de peste 200 de pagini examinează probleme urgente, inclusiv diversitatea, echitatea, incluziunea și accesibilitatea în domeniu, precum și chestiuni de etică în conservare. Însă autorii lui identifică schimbările climatice drept cea mai importantă amenințare.
„«Held in Trust» oferă direcția și inspirația pentru a profita de oportunitățile care se ivesc în fața noastră și pentru a acționa acum, înainte ca și mai mult patrimoniu cultural să se piardă din cauza crizei climatice și a altor amenințări”, a declarat Lissa Rosenthal-Yoffe, director executiv al FAIC și al Institutului American pentru Conservare, într-un comunicat. „Facem apel la toți cei cărora le pasă de conservarea și protejarea patrimoniului nostru cultural de neînlocuit să facă următorii pași împreună cu noi”, citează theartnewspaper.com.
Plan de acțiune de urgență privind dezastrele naturale
Proiectul a implicat mai multe comitete axate pe probleme specifice, ai căror membri au fost de la conservatori de la Muzeul de Artă din Seattle, Muzeul de Artă Modernă din San Francisco și Muzeul de Artă Modernă din New York până la curatori de la Universitatea Fisk și Muzeul Burke de Istorie Naturală și Cultură din Seattle. Fiecare grup prezintă acțiuni specifice pe care persoanele și instituțiile din domeniul conservării le pot pune în aplicare pe termen scurt și lung.
Ei îndeamnă echipele de la obiectivele de patrimoniu cultural să creeze un plan de acțiune în caz de urgență privind dezastrele naturale, cum ar fi incendiile, cutremurele și valurile de căldură. Planurile ar trebui să detalieze acțiunile pe care personalul trebuie să le întreprindă înainte, în timpul și după producerea dezastrelor.
Alte nevoi imediate sunt efectuarea unei evaluări a riscurilor legate de potențialul de stres termic în rândul personalului, precum și evaluări ale sănătății și siguranței în legătură cu pericolele legate de noile tehnologii.
O altă provocare importantă cu care se confruntă domeniul conservării este costul ecologic al metodelor și instrumentelor utilizate pentru protejarea obiectelor. De exemplu, sistemele HVAC concepute pentru un control atent al temperaturii necesită arderea combustibililor fosili, iar anumite materiale utilizate pentru îngrijirea colecțiilor pot fi toxice.
Raportul recomandă dezvoltarea unor abordări mai ecologice în ceea ce privește tratarea, cercetarea, expunerea, depozitarea și transportul materialelor, cu scopul de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite. Printre acestea s-ar putea număra testarea unor opțiuni de stocare a datelor în cooperare care ar avea un impact mai redus asupra mediului. Autorii raportului notează și că gândirea privind conservarea durabilă din punct de vedere ecologic „oferă o cale excelentă pentru a include sistemele de cunoștințe tradiționale indigene ca surse valoroase de cunoștințe științifice”.
Resurse pentru viitorul conservării
FAIC a început deja să construiască resurse pentru a ajuta instituțiile culturale să ia mai multe măsuri. Fundația plănuiește să lanseze un site, în cursul acestui an, care cuprinde hărți interactive care arată modul în care riscurile climatice determinate de vreme au afectat siturile istorice în trecut și cum ar putea fi acestea afectate în viitor. Platforma va include și activități ghidate și alte instrumente educaționale pentru a-i ajuta pe utilizatori să învețe mai multe despre rezistența la schimbările climatice. Astfel de resurse ușor de utilizat și relativ accesibile sunt menite să dea posibilitatea siturilor istorice de diferite dimensiuni să aibă grijă de patrimoniul cultural în moduri care ar putea fi în mod tradițional trecute cu vederea în domeniul profesional.
Raportul „încearcă să exploreze o perspectivă despre cum ar putea arăta viitorul conservării”, a declarat Shelly C. Lowe, președintele NEH, „o muncă ce este importantă nu doar pentru domeniu, ci și pentru umanitate și pentru capacitatea noastră nu doar de a păstra obiectele, ci și de a spune poveștile care ne leagă între noi”.
