INTERVIU – Designer francez: Slow fashion sau când propriile haine devin obiecte-cult

Utilizarea atentă, experimentală a garberobei proprii, accentul pus pe calitate și actul conștient de cumpărare ce duce la o legătură emoțională cu articolul vestimentar sunt câteva dintre îndemnurile designerului Darja Richter-Widhoff, într-un interviu acordat curatorial, cu privire la reducerea consumului.

Ea atrage atenția că educația de la vârste mici face ca practica înșelătoare prin care o companie își promovează produsele sau practicile ca fiind ecologice să devină din ce în ce mai dificilă.

În plus, spune Richter-Widhoff, inteligența artificială deschide calea către o mai mare sustenabilitate în industria modei, iar designerii pot influența 80% din impactul unui produs prin viziunea lor în etapa de proiectare.

Darja Richter-Widhoff este designer de modă, profesor și cercetător. Născută în 1965, a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Berlin, unde a dezvoltat un interes puternic pentru materialitate și țesătură ca mediu pentru experimentare și narațiune. După ce s-a mutat în Franța, în 1993, Richter a devenit asistenta lui Martine Sitbon și, la scurt timp, și-a lansat propria marcă. În 1997, ea a câștigat prestigiosul premiu ANDAM.

Pasionată de inovație și cercetare în domeniul modei și al designului textil, a dezvoltat numeroase colecții pentru marca sa omonimă, precum și pentru alte case de modă, printre care Versace (1998), Maison Leonard (2003) și Paul Smith (2009).

În prezent, este profesor la EnsAD și co-director al programului de masterat multidisciplinar ENAMOMA-PSL „Fashion & Materials”, care formează viitori actori în domeniile designului, managementului și ingineriei, cu scopul de a sprijini tranziția ecologică, socială și tehnologică în lumea modei și a materialelor.

Vara aceasta, a participat la cea de-a 14-a ediție a Rencontres européennes de Transylvanie, organizată de Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România, la Sibiu, sub titlul „Speeding Up Slow Fashion” în cadrul Feeric Fashion Week.

Cum se poate ajunge la un echilibru între fast fashion – producția rapidă și ieftină de haine și accesorii – și sustenabilitate?

Darja Richter-Widhoff: Trăim într-o perioadă de mari schimbări. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, dar există o diferență esențială: viteza.

Totul pare la îndemână și imediat accesibil. Acest lucru ne schimbă valorile și așteptările, creând senzația că suntem într-o cursă perpetuă. Ne aflăm într-o stare de tensiune paradoxală care trebuie atenuată.

Pentru a împăca moda rapidă cu sustenabilitatea, trebuie să acționăm pe mai multe fronturi. Trebuie introduse practici mai responsabile, cum ar fi utilizarea de materiale și procese de producție ecologice și echitabile din punct de vedere social, reducerea deșeurilor și implementarea de modele circulare care includ funcții noi, cum ar fi ușurința cu care un produs poate fi reparat și caracterul reciclabil.

Educația și legislația sunt esențiale pentru sensibilizarea opiniei publice și provocarea de acțiuni.

Este posibil să fie acccelerată moda lentă fără a compromite valorile sale fundamentale?

Darja Richter-Widhoff: Slow fashion este un concept care contrastează cu fast fashion și face parte din mișcarea lentă, care s-a dezvoltat și în alte domenii ale vieții și consumului. Această mișcare promovează o producție care respectă mediul, animalele și persoanele implicate în lanțul de producție. Accentul se pune pe practicile mărcilor și pe comportamentul de cumpărare al consumatorilor. Obiectivul este de a reduce consumul și producția și de a adopta practici alternative, care implică utilizarea de metode și materiale durabile pe tot parcursul ciclului de viață al produsului. Scopul este de a păstra meșteșugul, de a sprijini artizanii locali și de a proteja mediul, creând în cele din urmă o valoare adăugată pentru consumatori și producători. În esență, este vorba despre o abordare mai conștientă și mai atentă a modei, în care calitatea primează asupra cantității, iar actul conștient de cumpărare duce la o legătură mai emoțională cu articolul vestimentar și, la rândul său, la o lume mai durabilă.

Accelerarea ei ar putea duce la o creștere a consumului – nu ar fi asta o contradicție?

Darja Richter-Widhoff: Este important să înțelegem că industria confecțiilor și a textilelor este o industrie foarte importantă la nivel mondial. Toată lumea are nevoie de haine, inclusiv de o mare varietate. Hainele reprezintă un mijloc direct de exprimare și stabilesc comunicarea dintre lumea noastră interioară și lumea exterioară într-o relație reciprocă.

Inovațiile și noile forme de îmbrăcăminte sunt, prin urmare, un factor important pentru dezvoltarea ulterioară și pot fi vectori pentru schimbări pozitive decisive în societate. În acest sens, slow fashion este în primul rând o mișcare socială care a fost preluată de persoane, designeri și industria angajate, cu scopul de a îmbunătăți practicile și de a realiza o tranziție a sistemului.

Riscă accelerarea modei lente să transforme acest concept într-un nou tip de greenwashing? 

Darja Richter-Widhoff: Într-o lume în care adevărul este constant ignorat și știrile false sunt celebrate, nu este surprinzător că valorile etice, sociale și angajate sunt de asemenea utilizate greșit. Educația este crucială în acest sens și ar trebui să înceapă încă de la grădiniță. Dacă copiii înțeleg importanța ciclurilor și valoarea semințelor, plantelor și materiilor prime, atunci greenwashing-ul va deveni din ce în ce mai dificil.

Cum poate fi păstrată etica muncii într-o producție mai rapidă de modă durabilă?

Darja Richter-Widhoff: Modelele de modă rapidă se bazează pe exploatarea resurselor, așa că trebuie să lucrăm pentru o schimbare sistemică, să îmbrățișăm moda lentă și să respingem consumul excesiv. Este esențial să înțelegem prețul real al unui articol vestimentar, care trebuie împărțit în mod echitabil între toți cei implicați în producția sa. Este o chestiune de responsabilitate și redistribuire, de noi metode de lucru, de concepte corporative și de transparență în ceea ce privește produsele. Moda nu este în mod inerent distructivă; dimpotrivă, ar trebui să îi facă pe oameni să se simtă bine și să îi încurajeze să exploreze teritorii noi.

Cine ar beneficia cel mai mult de o accelerare a modei lente – consumatorii, brandurile sau planeta?

Darja Richter-Widhoff: Cu siguranță, toată lumea, inclusiv o nouă industrie bazată pe circularitate la toate nivelurile. Apar noi modele de afaceri, atât în industrie, în ceea ce privește materiile prime, reciclarea și cercetarea de noi materiale, cât și în ceea ce privește caracterul reparabil, convertibil și reinterpretabil al articolelor noastre vestimentare.

Ar trebui să învățăm cu toții să folosim mai bine garderoba noastră, să experimentăm cu hainele noastre și să ne acceptăm dorințele interioare. O piesă care este purtată în diferite moduri, reparată, personalizată și reinterpretată devine un trofeu unic – un obiect personal cult.

Ce rol joacă noile tehnologii în „Accelerarea modei lente”?

Darja Richter-Widhoff: Tehnologiile avansate, precum blockchain și AI, au marcat o nouă eră în producția textilă, caracterizată prin eficiență sporită, procese optimizate, calitate superioară a produselor și consum redus de resurse pe parcursul întregului ciclu de producție. Inteligența artificială deschide calea către o mai mare sustenabilitate și transparență în industria modei. Instrumentele de AI pot prevedea situațiile pieței cu mai multă precizie, reducând supraproducția. De asemenea, pot crea modele pe baza criteriilor introduse și pot reduce consumul de țesături, minimizând astfel deșeurile și necesitatea de a realiza mai multe prototipuri fizice, îmbunătățind în același timp procesele de producție.

AI permite o abordare complet diferită a designului și a corpului uman, ducând la experimentarea cu noi volume, forme și proporții. Domeniile sportului și sănătății sunt la fel de importante în dezvoltarea de noi concepte, în care măsurabilitatea și protecția specială devin cruciale în lumea noastră fragilă.

Biomaterialele se află în avangarda noilor progrese, precum crearea de materiale fără fire și noi estetici, precum și aspecte legate de compozabilitate și experimentarea cu articole vestimentare efemere. Acest lucru implică înlocuirea materialelor precum plasticul sau pielea, dar și introducerea unor principii și abordări complet noi, care pun la încercare practicile noastre actuale.

Toate aceste evoluții sunt importante pentru o schimbare pozitivă, contribuind la accelerarea conștientizării și încurajând practici mai bune, precum și transformarea sistemului prin inovare, viziuni și estetici noi.

Care este rolul designerului în moda durabilă de astăzi?

Darja Richter-Widhoff: Mai presus de toate, un designer ar trebui să se caracterizeze printr-o perspectivă vizionară și largă, combinând propuneri creative cu intenția de a avea un impact pozitiv prin produs. Întrebările decisive sunt: pe cine vreau să ating cu creațiile mele? Ce mijloace sunt necesare pentru a realiza acest lucru? Și ce consecințe vor avea acestea? Prin urmare, designerii trebuie să ia în considerare consecințele creațiilor lor, folosindu-le ca sursă de inspirație pentru a dezvolta practici noi, mai durabile. Este esențial să respectăm experiența și cunoștințele colegilor și experților și să colaborăm cu ei pentru a găsi soluții noi.

Creativitatea rămâne esențială: cea mai importantă abilitate a noastră este creativitatea și nu ar trebui să limităm modul în care o folosim. Cu toate acestea, ea poate lua forme complet noi în acest proces.

Designerii pot influența 80% din impactul unui produs prin viziunea lor în etapa de proiectare.

Fotografii publicate prin amabilitatea designerului Darja Richter-Widhoff