Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
IPCC: Dacă nu sunt luate măsuri urgente privind reducerea emisiilor de carbon, limitarea încălzirii globale la 1,5°C va fi imposiblă

IPCC: Dacă nu sunt luate măsuri urgente privind reducerea emisiilor de carbon, limitarea încălzirii globale la 1,5°C va fi imposiblă

Grupul de lucru Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) avertizează că, dacă nu sunt luate măsuri urgente privind reducerea emisiilor de carbon, limitarea încălzirii globale la 1,5°C va fi imposiblă.

Evaluările IPCC oferă o bază științifică pentru ca guvernele să poată dezvolta politici climatice ce pot ajuta la atenuarea efectelor schimbărilor climatice. Rapoartele IPCC stau la baza negocierilor Conferinței ONU privind schimbările climatice, arată Greenpeace România, într-un comunicat.

Pe 4 aprilie a fost lansat raportul grupului de cercetători din 195 de state, privind atenuarea schimbărilor climatice. Raportul respectiv are şase soluţii pentru atingerea acestei ţinte.

Cunoaștem soluțiile ce ne vor ajuta să limităm creșterea temperaturii globale la 1.5°C

În acest deceniu critic, până în 2030, cele mai mari contribuții la reducerea emisiilor nete ar proveni din energia solară și eoliană, conservarea și restaurarea pădurilor și a altor ecosisteme naturale, agricultura și alimentele ecologice, dar și eficiența energetică.

Mai mult de jumătate din soluțiile climatice au costuri costuri minime (sub 20 de dolari americani/tonă) sau sunt chiar „gratis”, oferite de natură. Acest lucru înseamnă că investițiile în soluțiile climatice precum energia solară și eoliană, vor conduce la economisirea unor costuri, în comparație cu sistemele actuale.

Putem face mult mai mult cu mai puțin

Până în 2050 există un potențial imens pentru schimbare. În general, strategiile recomandate șisolicitate de experți ar putea reduce emisiile cu 40-70 %, în comparație cu politicile actuale. Aceasta înseamnă proiectarea și reutilizarea infrastructurii, promovarea adoptării tehnologiei și a factorilor socio-culturali care permit și răsplătesc moduri de viață sustenabile. De la orașe în care se poate merge pe jos și pe bicicletă, de la mobilitatea partajată și electrificată la case autonome, diete sănătoase pe bază de plante, evitarea zborurilor cu avionul și adoptarea unui stil de viață care mazat pe reutilizare, reparare și îmbunătățirea colectării și reciclării. În loc să lăsăm totul în seama oamenilor și a alegerilor fiecăruia în parte, avem nevoie de abordări sistemice care să avanseze și să prioritizeze alegerile ecologice pentru toți, asigurându-ne în același timp că nevoile de bunăstare ale celor care încă nu au parte de beneficiile dezvoltării sunt îndeplinite.

 Nu lipsesc banii, dar trebuie redirecționați de la probleme la soluții

Pentru menținerea țintei asumate de reducere a emisiilor, până în 2030, investițiile în energie curată, eficiență, transport, agricultură și păduri vor trebui să crească de cel puțin 3-6 ori. Există bani pentru a reduce diferențele de investiții, însă în prezent mai mulți bani publici și privați sunt direcționați către combustibili fosili decât către soluții climatice, din cauza stimulentelor nealiniate atât în ​​afara, cât și în interiorul sectorului financiar. Numai eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili ar putea să reducă emisiile cu până la 10%, până în 2030. Accesul la finanțări ce susțin atenuarea schimbărilor climatice rămâne o barieră majoră, în special pentru țările în curs de dezvoltare.

Politicile și țintele climatice actuale sunt o rețetă pentru eșec

Ele trebuie îmbunătățite fundamental. Deși multe țări și-au îmbunătățit planurile, nicio țară nu reduce încă emisiile la viteza cerută de obiectivul asumat în cadrul Acordului de la Paris, pentru limitarea încălzirii temperaturii globale la 1,5°C. Politicile nealiniate duc la investiții în economia combustibililor fosili, când în realitate nu există loc pentru nicio infrastructură nouă destinată combustibililor fosili. Există deja suficiente centrale pe cărbune și alte infrastructuri de combustibili fosili în vigoare pentru a ne îndrepta către o creștere a temperaturii de peste 1,5°C, dacă li se permite să fie în continuare utilizate pe deplin, până la sfârșitul duratei proiectate de viață.

Evitarea acțiunilor imediate este riscantă, nu trebuie să ne bazăm pe planuri de termen lung care presupun că, undeva, cineva va elimina emisiile în cantități mari din atmosferă, cândva în viitor. Astfel de acțiuni de eliminare a dioxidului de carbon vin la pachet cu multe incertitudini și riscuri. Va fi necesară eliminarea unei anumite cantități de dioxid de carbon, dar aceasta poate fi redusă numai prin reducerea de urgență a emisiilor.

Cei ce produc emisiile cele mai mari au un potențial crescut de a le scădea

Gospodăriile cu veniturile cele mai mari, din top 10% din lume, contribuie cu aproximativ 36-45 % la emisiile globale. Două treimi dintre acestea se găsesc în țări cu economii dezvoltate, iar o treime în alte părți ale lumii. Cei care produc emisiile cele mai mari au și un potențial ridicat de reducere a emisiilor, putându-și menține în același timp standardele înalte de viață și bunăstare.

Echitatea și justiția sunt, în general, considerații esențiale pentru o politică eficientă în domeniul climei, dar și pentru asigurarea sprijinului național și internațional față de decarbonificare, având în vedere diferențele dintre contribuțiile actuale și istorice ale emisiilor, gradul de vulnerabilitate și impact, precum și capacitățile din interiorul și între națiuni.

Cooperarea internațională accelerată, inclusiv în domeniul finanțelor, joacă un rol esențial pentru tranziții echitabile și cu emisii scăzute de carbon.

Totul ține de noi

Trecerea către un viitor sustenabil va necesita schimbări transformatoare care modifică modul în care funcționăm în prezent. Este nevoie de schimbări tehnologice, sistemice și culturale,pentru care avem nevoie atât de acțiuni consecvente din partea politicienilor și a altor factori de decizie, cât și de presiune publică și mișcările sociale.

Nu este o coincidență faptul că soluțiile solare, eoliene și de stocare au făcut progrese uimitoare în ceea ce privește costurile, performanța și adoptarea, mult mai rapide decât anticipau experții și modelele anterioare. Toate aceste schimbări au fost produse de presiunea politică și publică în speranța unui viitor verde. Împreună, aceste soluții ar putea să înceapă, prin intermediul electrificării, să împingă combustibilii fosili în afara sistemului de energie, al transportului, a termoficării clădirilor și a industriei, la o viteză și o scară considerate cândva de neconceput.

Avem nevoie de acțiuni viitoare consistente și determinate.Îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris ar bloca activele de combustibili fosili, iar impactul economic al acestui rezultat s-ar ridica la trilioane de dolari.

Prin urmare, țările, întreprinderile și persoanele fizice, care riscă să-și piardă bogăția, ar putea rezista schimbării, în favoarea mediului și a oamenilor. Dar conștientizarea societății și sprijinul pentru acțiunile climatice sunt în creștere. La fel sunt cazurile de litigii climatice împotriva statelor, sectorului privat și instituțiilor financiare, deoarece cetățenii apelează din ce în ce mai mult la instanțele juridice pentru a avea acces la justiție și pentru a-și exercita dreptul la un mediu sănătos.

În doar trei ani, numărul cazurilor proceselor climatice aproape s-a dublat. Și, în timp ce juriul este încă în discuție cu privire la impactul prezent general al schimbărilor climatice, „există un acord academic în privința forței pe care litigiile climatice au căpătat-o și impactul pe care îl pot avea”, conchide IPCC.

Credit foto: Greenpeace