Jumătate din ghețarii planetei se vor topi până în 2100, chiar dacă vor fi respectate obiectivele Acordului de la Paris

Jumătate din ghețarii planetei se vor topi până în 2100, chiar dacă omenirea își va respecta obiectivele stabilite în Acordul de la Paris privind clima, potrivit unei cercetări care arată că amploarea și impactul pierderii ghețarilor sunt mai mari decât se credea până acum. Cel puțin jumătate din această pierdere va avea loc în următorii 30 de ani.

Cercetătorii au descoperit că 49% dintre ghețari vor dispărea în cel mai optimist scenariu de încălzire de 1,5C. Cu toate acestea, dacă încălzirea globală ar continua conform scenariului actual, de 2,7C, pierderile ar fi mai semnificative, 68% dintre ghețari ar dispărea, potrivit articolului publicat în revista Science. În acest caz, nu ar mai exista aproape niciun ghețar în Europa Centrală, în vestul Canadei și în SUA până la sfârșitul secolului viitor.

Acest lucru va contribui în mod semnificativ la creșterea nivelului mării, va amenința aprovizionarea cu apă a până la 2 miliarde de oameni și va crește riscul unor pericole naturale, cum ar fi inundațiile. Studiul a analizat toate teritoriile glaciare, cu excepția ghețurilor din Groenlanda și Antarctica.

Angajamente mai ambițioase privind clima

În cazul în care creșterile de temperatură se limitează la o încălzire de 1,5C, nivelul mediu al mării ar crește cu 90 mm din 2015 până în 2100, dar în cazul unei încălziri de 2,7C, topirea ghețarilor ar duce la o creștere a nivelului mării de aproximativ 115 mm. Aceste scenarii reprezintă cu până la 23% mai mult decât estimau modelele anterioare.

Se crede că topirea ghețarilor montani contribuie la mai mult de o treime din creșterea nivelului mării. O mare parte din această pierdere este inevitabilă, dar amploarea pierderilor este direct legată de creșterea temperaturii, astfel încât este esențial să se acționeze în fața crizei climatice.

„Creșterea rapidă a pierderilor de masă a ghețarilor pe măsură ce temperatura globală crește peste 1,5C subliniază urgența stabilirii unor angajamente mai ambițioase privind clima pentru a conserva ghețarii din aceste regiuni muntoase”, au scris cercetătorii.

Lanțurile muntoase cu înălțimi medii, precum Alpii și Pirineii, sunt cele mai expuse pierderii ghețarilor.

200.000 de ghețari analizați

Echipa de cercetare a folosit date acumulate de sateliți în două decenii pentru a cartografia ghețarii planetei cu o precizie mai mare ca niciodată. Modelele anterioare se bazau pe măsurători ale unor ghețari specifici, iar aceste informații erau apoi extrapolate, însă acum cercetătorii au putut obține date despre fiecare dintre cei 200.000 de ghețari ai planetei. Pentru prima dată, acest lucru le-a oferit o perspectivă asupra numărului de ghețari care ar putea dispărea în diferite scenarii de schimbări climatice.

Autorul principal al studiului, dr. David Rounce, inginer de mediu de la Universitatea Carnegie Mellon și de la Universitatea din Alaska Fairbanks, a declarat: „Este prima dată când am izolat numărul de ghețari care vor fi pierduți – înainte era vorba de pierderea totală a masei”.

Majoritatea ghețarilor care vor dispărea sunt de mici dimensiuni, care au în prezent mai puțin de 1 km pătrat. Deși contribuie mai puțin la volumul total, ei sunt cei mai vulnerabili la schimbări. Acesta este motivul pentru care pierderea totală de masă este mai mică – astfel, de exemplu, în cadrul scenariului 2,7C, 68% dintre ghețari vor fi pierduți, dar masa relativă este mai mică – se estimează că va fi de 32%.