Noi descoperiri rescriu istoria apei de pe Marte
Un râu cu debit puternic și dune cu coame înghețate spun o nouă poveste despre existența apei de pe Marte, supranumită Planeta Roșie.
Roverele Perseverance al NASA și Zhurong (China) au descoperit de curând că există posibilitatea ca pe Marte să fi existat mai multă apă decât s-a crezut inițial.
Dune de nisip și râuri repezi
Cu sute de mii de ani în urmă, suprafața Planetei Marte era traversată de dune de nisip îmbibate cu apă și râuri repezi. Roverul Zhurong, care a amartizat în luna mai 2021, a adunat date care au relevat faptul că acum 400.000 de ani înghețul ar fi cimentat efectiv dunele unele de altele.
În vestul planetei, Perseverance a descoperit semne care pot demonstra că un curs puternic de apă și-ar fi săpat drumul către Craterul Jezero, apa având un debit fantastic. Acesta pare să fie cel mai mare râu descoperit până acum pe Marte, cu o adâncime de aproximativ 20 de metri pe anumite porțiuni, măsurători bazate pe înălțimea formațiunilor de piatră, pe care oamenii de știință le consideră a fi bancuri de nisip.
Datele susțin existența unei cantități mari de apă
Analizarea suprafeței planetei realizată de către Zhurong a evidențiat existența unor minerale solubile, concluzie ce susține teoria unei suprafețe întinse de apă în această zonă. Sondarea solului planetei Marte a subliniat posibilitatea ca această zonă să fi fost inundată spontan acum 3 miliarde de ani.
Au fost descoperite, de asemenea, și date de natură recentă. Dunele de nisip din apropierea roverului au dezvoltat o crustă, care cel mai probabil s-ar fi format în urma acțiunii apei asupra mineralelor. Apa ar putea să fi provenit de la gheața formată la suprafața dunelor, în trecut, sau s-ar fi așternut sub formă de zăpadă acum sute de mii de ani, când înclinarea axială a planetei ar fi putut permite acest lucru.
Crustele au un aspect poligonal, iar crăpăturile de la suprafață prezintă semne că s-ar fi micșorat și mărit în mod repetat de-a lungul timpului, crăpăturile fiind asemănătoare cu crăpăturile formate în mâl. Praful marțian este îmbogățit cu minerale care pot absorbi vaporii de apă din aer. Dacă acest material acoperă dunele de nisip, umiditatea care se schimbă în funcție de anotimp poate determina praful să absoarbă vaporii de apă din aer și să-i elibereze iar în atmosferă, fără ca aceștia să se transforme vreodată în lichid.
Rămășițele unui lac vechi de câteva miliarde de ani
În timp ce roverul Zhurong a investigat modul în care dunele absorb apa, Perseverance a explorat rămășițele lăsate de un posibil torent puternic. După ce un impact a dus la formarea craterului Jezero, oamenii de știință consideră că apa provenită din rețelele văilor din proximitate s-a vărsat în acest crater și astfel s-a format un lac adânc, acum câteva miliarde de ani.
Încă nu se cunoaște foarte clar dacă apa care a existat pe Marte a avut o scurgere treptată sau a erupt într-un singur șuvoi exploziv. Imaginile colectate de Perseverance în februarie și martie demonstrează totuși existența unui flux puternic de apă. Roci uriașe par să fi fost purtate de apă și depozitate pe fundul lacului, dimensiunile acestora fiind un indicator al puterii cu care apa s-a vărsat în craterul antic.
Este posibil ca apa să fi fost mai puternică în punctul de intrare în crater, ceea ce explică mai bine cum au ajuns rocile acolo. Odată ce râul a ajuns în bazinul lacului, debitul a încetinit și a mai putut purta doar particule mici de rocă.
Formațiuni uriașe posibil acoperite de ape
O altă descoperire, dezvăluită de noile imagini colectate, este Pinestand, o formațiune uriașă care atinge aproape 20 de metri înălțime și care poate reprezenta un enorm depozit de nisip și piatră provenite din râu. Se presupune că această structură de aproape șase etaje ar fi fost complet acoperită de ape.
Totuși, toate aceste informații descoperite nu pot dovedi existența unui mediu propice vieții pe Marte. Sistemele descoperite nu sunt potrivite pentru conservarea materialelor organice care să poată demonstra că în trecut ar fi existat forme de viață pe Planeta Roșie.
Sursă text: National Geographic
