Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Natură   /  Temperatura în creştere a oceanelor afectează coralii
incalzirea oceanelor afecteaza coralii sursa foto shutterstock, curatorial.ro

Temperatura în creştere a oceanelor afectează coralii

Temperatura oceanelor a atins în anumite regiuni 32°C. Odată cu aceasta, oamenii de ştiinţă caută soluţii pentru salvarea recifelor de corali.

Între 2014 şi 2017, trei sferturi din recifele de corali din întreaga lume s-au îmbolnăvit. Majoritatea coralilor au devenit de un alb strălucitor, ştiinţific vorbind, s-au decolorat, iar 30% dintre aceştia au murit.

Cauza – Schimbările climatice şi fenomenul El Niño

Toate acestea au dus la încălzirea treptată a oceanelor, reprezentând o ameninţare serioasă pentru recifele de corali. O accentuare puternică se poate observa deja.

Recifele din Panama, de exemplu, pot tolera o temperatură de până la 21°C, dar deja termometrele au sărit de 32°C. În sud-vestul coastei Floridei, apele au atins 36°C, recifele de aici riscând să se îmbolnăvească. Rezultatul va fi devastator pentru corali, care nu au timp să se adapteze la noile condiţii de mediu.

Cu un întreg ecosistem expus riscului, cu un fenonem El Niño aflat în plină desfăşurare şi cu temperaturi în creştere la nivel global, oamenii de ştiinţă sunt într-o cursă contra cronometru pentru a proteja coralii, a le reabilita habitatele şi a le repara ADN-ul prin tehnologii experimentale.

Ce se întâmplă cu coralii când temperatura apei este prea ridicată?

Coralii sunt animale care trăiesc în parteneriat cu o specie de microalge denumită zooxanthellae. Acestea îşi găsesc adăpost în interiorul scheletului coralilor. În schimbul găzduirii, coralii primesc nutrienţii necesari, dar şi superbele culori.

Când condiţiile de mediu se modifică, cum ar fi creşterea temperaturii apei, coralii sunt supuşi stresului. Atunci îşi dau afară invitaţii, pierzându-şi astfel culorile. Coralii, la rândul lor, pot supravieţui fără zooxanthellae o perioadă scurtă de timp, după care flămânzesc.

După decolorare, coralii sunt mai predispuşi la boli, procesul de reproducere este îngreunat, iar populaţiile de peşti care locuiesc aici pot pleca sau muri.

Toate aceste schimbări vor afecta populaţia de pe întreaga planetă, totul existând într-un circuit al naturii bine pus la punct. Fără recifele de corali care să furnizeze adăpost şi hrană pentru puieţi, populaţiile de peşti ar avea de suferit, iar pescarii nu ar mai găsi resursele necesare comunităţilor lor.

Fenomenul El Niño – vânturi mai slabe, ape mai calde

Fenomenul El Niño apare o dată la doi sau la şapte ani, atunci când vânturile de la ecuator slăbesc, crescând astfel temperatura apei de la suprafaţa Oceanului Pacific.

În prezent, temperaturile la nivel global au crescut cu 1.2°C, însă anul acesta El Niño ar putea determina depăşirea pragului temperaturii medii globale de 1.5°C pentru prima dată, ceea ce va duce la consecinţe serioase asupra mediului.

Chiar dacă se reuşeşte stoparea încălzirii până la pragul de 1.5°C, 70-90% din recifele tropicale de corali ar putea fi pierdute. Și totuși, coralii sunt destul de rezistenți. Au înfruntat nenumărate amenințări de-a lungul celor 400 de milioane de ani de existență și sunt capabili să se adapteze.

Corali artificiali, hibrizi și sisteme audio subacvatice

În trecut, coralii artificiali erau reprezentați de nave scufundate, sculpturi, cauciucuri sau beton. În prezent, sunt printați 3D cu colțurile și crăpăturile specifice, cât mai aproape de realitate, pentru a ajuta coralii să se prindă de aceste formațiuni artificiale, iar viața marină să o poată considera casă.

Tehnologia „biorock” înseamnă trecerea unui curent electric de slabă intensitate printr-o structură metalică, ce forțează calcarul să crească pentru a permite coralilor să se prindă de acesta. O procedură mai ieftină decât betonul, care poate ajuta coralii afectați să își revină mai repede.

Reproducerea selectivă este o altă opțiune. Sunt încrucișați cei mai adaptabili și puternici corali cu cei mai slabi, pentru a crea hibrizi cu o șansă mai mare de supraviețuire. De asemenea, sunt folosite „băncile de semințe”, reabilitând și clonând corali care altfel ar dispărea.

Un studiu din 2019, releva că prin emiterea de sunete care să le imite pe cele produse de recifele sănătoase, utilizând boxe subacvatice, poate aduce înapoi populațiile de pești în recifele de corali degradate. De altfel, recifele sănătoase sunt destul de „zgomotoase”: pocnetele produse de crevetele pistolar și sunetele produse de pești formează un peisaj sonor biologic nemaipomenit.

Inovația nu este, totuși, singura soluție

Nu trebuie să ne bazăm exclusiv pe inovație, mai ales când ne confruntăm cu o problemă de dimensiuni uriașe. Recifele de corali sunt afectate de poluare, de deșeurile de plastic, pescuitul excesiv, dezvoltarea zonei de coastă și multe altele. Combinate toate acestea, pot fi mai mult decât pot coralii gestiona.

Ca demersurile să dea rezultate, știința trebuie să stea alături de măsurile de conservare, cum ar fi programul Marine Protected Areas (MPAs), care, atunci când este nevoie, protejează recifele de acțiunea invazivă a oamenilor.

Sursă text: National Geographic