Arhitecții aleși pentru proiectul Noua Renaștere a Luvru
Arhitecții care au realizat renovarea Frick Collection au fost aleși pentru proiectul Noua Renaștere a Muzeului Luvru Paris, potrivit guvernului francez, care a pus astfel capăt unui proces de selecție de durată, marcat de greve ale personalului și de ancheta încă în curs privind jaful de bijuterii din toamna trecută.
Biroul din Paris al Studios Architecture va coordona proiectul, care include amenajarea unor noi galerii. Firma, un colectiv internațional fondat în 1985, cu birouri în New York, San Francisco, Los Angeles, Toronto și Washington D.C., a lucrat anterior la proiecte de anvergură în sectorul artelor și culturii, inclusiv renovarea Frick Collection din New York și a aripii Sainsbury a National Gallery din Londra.
Luvru a lansat un concurs internațional de design pentru extinderea de 400 de milioane euro a celui mai vizitat muzeu din lume, care va însemna și o nouă încăpere dedicată tabloului „Mona Lisa”, de Leonardo da Vinci, și o nouă cale de acces în sediul parizian.
În luna octombrie a fost făcută publică o listă scurtă cu cinci firme de arhitectură selectate dintr-un grup de peste 100 de candidați care concurau pentru a da formă planului de renovare, pe care Emmanuel Macron l-a numit „Noua Renaștere a Luvru”. Concursul s-a blocat însă pe fondul unei perioade fără precedent de turbulențe interne la muzeu, în urma furtului, în toamna anului trecut, a unor bijuterii ale coroanei franceze în valoare de 88 milioane euro.
Prestigiu și influență, prioritățile Luvru
Incidentul a supus conducerea muzeului unei analize amănunțite cu privire la lacunele de securitate, pe care anchetele independente le-au descris ca fiind simptomatice pentru deficiențe sistemice mai ample ale infrastructurii.
Săptămâna trecută, o comisie a guvernului francez a publicat un raport în care acuză Luvru că a acordat prioritate „prestigiului și influenței” în detrimentul securității, citând mărturiile a mai mult de 100 de profesioniști din domeniu și oficiali locali care avertizaseră cu privire la lacunele de securitate înainte de furt. Laurence des Cars, prima femeie președinte al Luvrului, a demisionat în urma scandalului. În locul ei a fost numit Christophe Leribault.
Reducerea aglomerației
Proiectul de renovare vizează reducerea aglomerației de la Luvru, care primește anual aproximativ 9 milioane de vizitatori. În acest scop, arhitecții vor crea o a doua intrare publică și vor construi un nou spațiu de expoziție de 3.000 de metri pătrați pentru „Mona Lisa”, permițând vizitatorilor să acceseze celebra operă de artă fără a traversa restul muzeului.
Proiectul va include „punerea în valoare a intrării istorice în Luvru – una dintre capodoperele arhitecturii clasice franceze, Colonnada, precum și a esplanadei sale, printr-o nouă amenajare cu vegetație”, potrivit unui comunicat al muzeului.
În ianuarie a fost dezvăluit că bugetul muzeului pentru 2026 a alocat aproximativ 100 milioane de euro pentru studii preliminare legate de renovare și 15 milioane de euro pentru întreținere tehnică, inclusiv 1,5 milioane de euro dedicați siguranței operelor de artă.
Supraaglomerarea de la Luvru este una dintre temele principale ale protestelor interne. La începutul acestui an, aproximativ 350 de angajați ai Luvrului, reprezentând trei sindicate, au organizat o grevă, susținând că instituția ar trebui să acorde prioritate modernizărilor tehnice și întreținerii clădirii, așteptate de mult timp, în detrimentul planurilor de mutare a picturii „Mona Lisa” într-o galerie separată.
Potrivit Luvru, galeria planificată va permite „publicului să o descopere și să o admire în condiții satisfăcătoare”.
Foto: Galeria Médicis, Muzeul Luvru
