Artefactele getice și dacice furate din Assen ar putea fi încă recuperate
Artefactele getice și dacice furate în luna ianuarie a acestui an de la Muzeul Drents din Assen (Țările de Jos) – coifului din aur de la Coțofenești, obiect de artă getică, și trei brățări dacice din aur – ar putea fi încă recuperate, consideră specialiștii, după ce procurorii au dezvăluit dovezi că ele nu au fost topite.
Trei brățări de aur și coiful de aur al lui Coțofenești, toate cu valoare de asigurare de 5,7 milioane euro, erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României când au fost furate din Assen.
Trei suspecți au fost arestați, iar săptămâna aceasta, la o audiere în instanță, procurorii olandezi au prezentat dovezi potrivit cărora obiectele sunt încă intacte. Ei au declarat că interceptările telefonice și înregistrările sub acoperire au indicat faptul că „infracțiunea a fost comisă în echipă și că prada există încă”.
Hoții au aruncat în aer o ușă laterală a muzeului, au spart o vitrină care conținea obiectele și au fugit cu o mașină furată, găsită ulterior incendiată. Poliția a recuperat ciocanul dintr-un șanț și, la scurt timp, a arestat bărbații numiți de presa olandeză Douglas Chesley W., Bernhard Z. și Jan B.
Instanța a fost informată că au fost găsite urme de aur într-o pungă de haine abandonată într-un container local, ceea ce sugerează că aceasta a fost folosită pentru a transporta artefactele, relatează The Art Newspaper. Hainele conțineau ADN al primilor doi suspecți, precum și fragmente probabile de sticlă din muzeu. Se crede că al treilea suspect a cumpărat unelte de la un magazin de bricolaj.
Toți cei trei bărbați rămân în arest preventiv și își exercită dreptul de a păstra tăcerea.
Muzeul Drents a transmis că este încrezător că acestea vor fi găsite. „Coiful de aur de la Coțofenești prezintă doi ochi, (probabil) meniți să alunge Ochiul Răului și astfel să protejeze atât coiful, cât și purtătorul său. Timp de secole, acești ochi au făcut exact acest lucru. Să sperăm că vor continua să o facă – pentru România și pentru noi toți”, a fost notat într-un comunicat de presă.
Scurtă istorie a Coifului de la Coțofenești
Descoperit întâmplător în 1926-1927 de câțiva copii care păşteau vitele, coiful a stat în curtea familiei Simion din Coțofenești (Prahova) mai mult timp, având diverse roluri, inclusiv de adăpătoare pentru găini.
Aurul antic conţine cantități de argint, explica Ernest Oberländer-Târnoveanu, istoric și fost director al Muzeului Naţional de Istorie a României, în urmă cu mai mulți ani într-un documentar al televiziunii naționale, astfel că oamenii nu s-au gândit imediat că este o piesă prețioasă.
Piesa de artă getică a stârnit totuși interesul capului familiei care l-a arătat, la Ploiești, unui fost camarad de arme din Primul Război Mondial devenit negustor – Jean Marinescu, care a plătit la schimb 30.000 de lei.
„Căciula de aur” din satul Coțofenești a fost dusă la Ministerul Artelor, în 1931, unde ministrul Ion Marin Sadoveanu a fost impresionat că Marinescu îl donează, fără pretenții, Muzeului Naţional de Antichităţi, de unde în anul 1971 a ajuns la Muzeul Național de Istorie.
Unic în lume, coiful – deteriorat în partea calotei – are 740 de grame și e alcătuit din mai multe piese, sudate. Țintele sunt realizate separat, fiecare, apoi sudate. Produs de un meșter itinerant, toate reprezentările – animale sacrificate, sfincși, grifoni – demonstrează că a fost produsă pe loc, la comandă, din aur provenit din mai multe surse.
Specialiștii au ajuns la concluzia că a fost realizat în secolele VI-V î.e.n. după ce au analizat componența și calitatea aurului, metodele și desenele, dar și că a fost folosit, nu a fost doar decorativ. În plus, coifurile cu ochi stilizați – motiv aplicat pe frunte -, din aur sau din argint, sunt specifice geților, de-o parte și de alta a Dunării de jos.
Având un diametru de 17 cm, este considerat că stăpânul coifului a fost un tânăr șef care domnea peste triburile din nordul Munteniei de azi.
Foto arhivă curatorial; Coiful de la Coțofenești, expus la Muzeul Național de Istorie a României
