Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial  /  Societate   /  Câmpulung Muscel, cel mai mare sit de arhitectură neoromânească din țară / galerie foto
vila golescu, câmpulung muscel, curatorial

Câmpulung Muscel, cel mai mare sit de arhitectură neoromânească din țară / galerie foto

Patrimoniul crește sentimentul identitar și poate aduce bani în comunitate. Este nevoie de educație în sensul conservării lui, de vizibilitate la nivel cât mai larg, asta ducând și la restaurarea corectă a imobilelor monumente istorice. Soluțiile pe care le văd specialiștii cu privire la localitățile românești mai puțin populare între turiști sunt tururile ghidate care să vizeze patrimoniul arhitectural și industrial și programele culturale, artistice, toate având menirea să atragă vizitatori. Crescând valoarea turistică a orașului, cresc și investițiile.

Un caz îl reprezintă Câmpulung Muscel, prima capitală a Țării Românești, dar și centru de educație în secolul XIX. Apreciat drept „cel mai mare sit de arhitectură neoromânească din țară”, multe clădiri trebuie reabilitate, însă lipsa fondurilor pentru aceste operațiuni și birocrația reprezintă impedimente. Ca în multe părți ale țării. Totuși, neintervenindu-se impropriu asupra majorității imobilelor este un lucru mai bun decât o renovare greșită, fără viziune și cu materiale de calitate slabă.
Conservarea din inerție este o șansă pentru restaurarea corectă a clădirilor din Câmpulung. Ele sunt puse în siguranță, ceea ce le oferă un răgaz de câțiva ani.

casă secol xix, monument isoric, câmpulung muscel, curatorial

Casă de secol XIX, una dintre puținele construcții cu caracter rural păstrate în centrul istoric din Câmpulung Muscel. Prezintă elemente specifice casei tradiționale muscelene; curatorial

„Municipiul are un fond construit de o extremă valoare, este cel mai mare sit de arhitectură neoromânească din țară și unicul conservat la un asemenea nivel și pentru asta avem o responsabilitate. Trebuie să facem mult mai mult lobby la nivel național, astfel ca orașul să intre pe anumite direcții de reabilitare și punere în valoare în cadrul Ministerului Culturii”, spune Ioana Marcu, city manager.

Dacă administrațiile nu pot derula proiecte de reabilitare, ele pot căuta să colaboreze cu asociații și ONG-uri, dar și cu societatea civilă. Parteneriatele public-privat și public-comunitate sunt cheia.

Valoarea patrimoniului arhitectural pentru comunități

Despre ce înseamnă pentru locuitorii unei localități patrimoniul arhitectural a fost discutat weekendul trecut în programul Creștem Comunități din spațiul Convivial de la Câmpulung Muscel.

Eliza Yokina, arhitectă și artistă, Anita Sterea, istoric, curator de evenimente culturale și președinte al asociației „Nouă ne pasă”, Ioana Marcu, city manager Câmpulung, și Ana Rubeli, președinta asociației „Aici a stat”, au subliniat valoarea istorică, estetică și memorial-simbolică a patrimoniului, ideea că acesta este un liant pentru comunități, un liant identitar.

vila nae manolescu, 1898, câmpulung muscel, curatorial

Vila Nae Manolescu, 1898, construită pentru un important editor și librar; curatorial

După perioada comunistă, când toate cele trei valori au dispărut, când a continuat să se construiască fără a fi urmărită vreo estetică și din ce în ce mai haotic, a apărut însă și o mișcare de opoziție – oameni care au început să vrea să își cunoască trecutul și să îl păstreze pe cât posibil. Legătura cu acesta trebuie mai întâi înțeleasă, astfel că este nevoie de educație în ceea ce privește prezervarea moștenirii. Nu poate fi salvat ceea ce nu e cunoscut, apreciat. Un punct de plecare îl reprezintă școlile. În acest sens, câteva asociații derulează cursuri de arhitectură, cu arhitecți voluntari, în școli din toată țara, însă este necesar un program educațional la nivel național.

Eliza Yokina a mai punctat că principala provocare în restaurare, în aducerea în modern a caselor vechi, dar cu metode neivazive, o reprezintă materialele cu care se intervine. Există materiale noi foarte performante, însă este nevoie și de experți și de meșteri care să le prelucreze și să realizeze lucrările.

Cât privește investitorii, un oraș trebuie să aibă putere de cumpărare pentru ca investițiile făcute să fie de succes. Dacă turismul e dezvoltat sau dacă este stimulat prin evenimente, atunci interesul crește și în acest sens.

casa crasan, 1910, câmpulung muscel, curatorial

Casa Crasan, 1910, ridicată în Câmpulung Muscel de meșteri italieni; curatorial

Vila Golescu, exemplu de urmat

Vila Golescu, construită la începutul secolului XX, a fost locuită permanent, inclusiv de familia unui general în perioada comunistă, a fost platou de filmare pentru două lungmetraje – „Ultima noapte de dragoste” (1980) și „Octav” (2017) – și continuă să găzduiască producții pentru televiziune, ateliere și rezidențe artistice.

Vasile Golescu, cu studii de agro-silvicultură la Paris, a primit din partea părinților la revenirea în țară, în 1900, un teren pe care a amenajat un parc dendrologic, reușind să aclimatizeze mai multe specii de arbori și arbuști din diferite zone ale globului.

vila golescu 1, curatorial

Magnolia de 125 de ani din curtea Vilei Golescu; curatorial

Cu un domeniu de 3 hectare, cu pajiști și pădure, cu o magnolie de 125 de ani, cu ginkgo biloba, platani, salcâm japonez, arțar canadian și un arbore lalea, este unul dintre locurile care trebuie vizitate în Câmpulung Muscel.

vila golescu, domeniu, curatorial

Parc dendrologic, Vila Golescu; curatorial

În 1900, a început și construcția vilei, proiectată de arhitectul Constantin N. Simionescu în stilul național românesc. Vasile Golescu, căsătorit cu Maria Cantilii, a avut patru copii, între care gemenele Irina și Viorica. Imobilul a fost numit Vila Ștefan, în amintirea fiului său mort în timpul războiului de la 1914. Gemenele, decedate în 2002, respectiv 2001, nu au avut moștenitori, nici din partea surorii Ileana (decedată în 1963). Astfel, în septembrie 2000, a fost încheiat un act de donație între ele și fundația Pro Patrimonio București. Aceasta fusese înființată la Londra în primăvara aceluiași an sub îndrumarea arh. Șerban Cantacuzino și a lui Nicolae Rațiu.
Vila și parcul Golescu, păstrat intact, au intrat în proprietatea Fundației Pro Patrimonio în anul 2002.

vila golescu, spate, curatorial

Vila Golescu, vedere din spate; curatorial

Restaurată în perioada 2003 – 2007, inclusiv în ceea ce privește mobilierul și obiectele decorative, Vila Golescu este, pentru scurte perioade, închiriată unor mici grupuri de turiști. Nu este acceptată în niciuna dintre încăperi modificarea poziției mobilierului ori a obiectelor de decor, cum nu este permisă nici publicarea fotografiilor din interior realizate fără o programare în prealabil.
Printre cele mai importante piese se află biblioteca originală, cu cărți vechi din diferite domenii de interes ale familiei, desene realizate de fiicele lui Golescu, diplome de studii, fotografii de epocă și portrete pictate, iar de la balconul principal poate fi văzut întregul oraș.

vedere spre câmpulung muscel din vila golescu, curatorial

Vedere spre Câmpulung Muscel; curatorial

nl image

Descoperă arta alături de noi – abonează-te acum!

Artă, artiști, frumusețe și istorii inedite..
Abonează-te la newsletter pentru o selecție curatoriată de povești din lumea artei și a frumuseții care ne înconjoară.

Nu trimitem spam! Citește politica noastră de confidențialitate pentru mai multe informații.