Capitala Europeană a Culturii 2023 – Timișoara, destinație de turism cultural nepregătită pentru evenimente la scară mare

Gabriel Almăjan, arhitect-șef al orașului Timișoara, și Simion Giurca, director interimar al Asociației pentru Promovarea Timișoarei, au anunțat că, în prezent, este încă nevoie de multe pregătiri pentru ca localitatea care urmează să fie Capitală Europeană a Culturii în 2023 să se ridice la acest statut. Ei și-au exprimat multe doleanțe, au făcut diverse recomandări și singura certitudine o reprezintă crearea unei noi platforme de comunicare și promovare a evenimentelor ce vor avea loc în oraș.

Gabriel Almăjan și Simion Giurca au deschis conferința de management și marketing cultural Linked Culture 2022 – Turism și patrimoniu, care are loc între 26 și 28 mai, la Timișoara.

În dezbaterea cu tema „De ce are patrimoniul material nevoie de evenimente?”, ei au vorbit despre implicațiile pe care le presupune titlul de Capitală Europeană a Culturii 2023 pentru orașul de pe Bega.

Pornind de la Viena, ca exemplu de bune practici, Giurca a spus: „Acolo este un interes care primează. Problemele într-o țară se rezolvă pornind de la interesul general spre cel particular”.

Turismul nu este un pericol pentru un oraș, pentru patrimoniul lui, a punctat el. „Este posibil ca în Timișoara să vină într-o anumită lună 150.000 de turiști care vor avea nevoie de apă caldă, de transport, vor vrea să viziteze atracțiile turistice, să cunoască orașul și să interacționeze cu localnicii, acest lucru reprezentând un nou trend. Nu ne paște pericolul overturism-ului. În Timișoara ne vom lupta să aducem turiști, ca să fie un succes Capitala Europeană a Culturii”.

Despre comunități și importanța incluziunii a vorbit și arhitectul Almăjan. El propune explorarea orașului nu ca pe un muzeu, ci prin conexiunea cu oamenii. Spune că este un lucru foarte bun că multe clădiri de patrimoniu au fost restaurate, însă „ele trebuie să fie pline de viață”.

Turismul cultural

„Suntem pe șina destinațiilor culturale, așa că vorbim despre un turism elevat. Dacă ne vine un străin valoros, avem și noi de învățat de la el”, a adăugat Giurca, adoptând ideea că ar fi potrivită o selectare a vizitatorilor, nu însă în maniera Veneției. „Suntem destinație de turism cultural. Timișoara, prin istorie, a avut multe culturi care au conviețuit și care definesc împreună spațiul. Trebuie încurajată această multiculturalitate”.

El a apreciat că marile evenimente trebuie gândite bine. Ele și arhitectura sunt punctele forte ale unui oraș. „Ca oraș, trebuie să atragem oameni interesați de cultură. Moștenirea CEaC trebuie să însemne și manifestări importante după 2023”.

Almăjan a marșat pe ideea de turist în propriul oraș și a menționat că va fi extinsă zona pietonală, dar și că spațiile comerciale dau imaginea localității, iar momentan aceasta nu este tocmai avantajoasă.

„Avem o oportunitate fantastică pentru oraș, anul viitor, și fără toate sectoarele implicate nu o să avem succes (…) Îmi pare rău să o spun, dar nu cred că e o situație dorită ca pe o clădire reprezentativă să avem un mash care să o acopere sau, la parter, un spațiu în care au loc activități ce nu ar trebui să se vadă (casino, sex shop, n.r.). E nevoie de spații care să antreneze publicul prin imaginea lor”.

Arhitectul șef a decretat: „Timișoara nu este pregătită pentru evenimente la scară largă. Și aici mă refer la evenimente cu zeci de mii de oameni. Ar trebui să avem spații și o infrastructură. Timișoara își dorește, și promoterii își doresc, mai ales datorită poziționării în apropierea a două importante capitale – Budapesta și Belgrad -, dar trebuie să ne pregătim. Este nevoie de o viziune clară în politici publice, asumată de majoritatea cetățenilor”.

Locuri de neratat în Timișoara

În finalul discuției, cei doi invitați au fost îndemnați să recomande locuri pe care un vizitator al orașului să nu le rateze.

Gabriel Almăjan a ales Fabric – o plimbare de tip aventură prin curți, clădiri, spații comerciale vechi, o experiență inedită într-un cartier încă autentic, nu muzeificat.

Simion Giurca a punctat că „Timișoara nu este destinația unor atracții care rup cerul, e valoroasă cu totul”. Orașul, din punctul lui de vedere, trebuie văzut la pas – cartiere, comunități, Memorialul Revoluției care „e cum e, merita mai mult Timișoara, dar are suflet” – pentru a intra în istoria lui.

Platformă și aplicație pentru Timișoara – CEaC 2023

Orașul de pe Bega a fost ales Capitală Europeană a Culturii 2023, iar programul este centrat pe sloganul „Luminează orașul prin tine! / Shine your light – Light up your city!” ce reflectă călătoria de la individ la cetățean european conștient și implicat, în care sunt înrădăcinate valorile comunității și pasiunea.

Până în prezent, comunicarea pe acest proiect și promovarea lui s-au dovedit greoaie, însă Giurca a anunțat că a fost dată în lucru o nouă platformă de informare pentru cei care vor veni în Timișoara. Aceasta va avea și o componentă interactivă, precum și o aplicație pentru evenimente culturale și sportive. Finalizarea lor e prevăzută pentru jumătatea acestei veri.