Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Societate   /  Casa dei Vettii, una dintre cele mai cunoscute bijuterii arhitecturale din Pompei, redeschisă publicului după 20 de ani
casa dei vettii

Casa dei Vettii, una dintre cele mai cunoscute bijuterii arhitecturale din Pompei, redeschisă publicului după 20 de ani

Casa dei Vettii, una dintre cele mai cunoscute bijuterii arhitecturale din Pompei, fascinantă pentru istoria şi pentru rafinamentul încăperilor sale, a picturilor, a fost redeschisă publicului după 20 de ani.

„O casă simbolică, o capelă Sixtină la Pompei”, a subliniat directorul Parcului arheologic, Gabriel Zuchtriegel, în ziua inaugurării alături de ministrul Culturii, Gennaro Sangiuliano.

Casa dei Vettii a fost îngropată de lavă și cenușă după erupția vulcanului Vezuviu în 79 e.n. și a fost redescoperită, în mare măsură conservată, în timpul săpăturilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

casa vettii

Casa, despre care se crede că a fost construită în secolul al II-lea î.e.n., a fost redeschisă după ani de lucrări complexe de restaurare.

Situată în cartierul bogat al orașului antic, întinsa Casa dei Vettii a fost deținută de Aulus Vettius Restitutus și Aulus Vettius Conviva, care s-au îmbogățit vânzând vin după ce au fost eliberați din sclavie.

Teoriile din trecut au sugerat că cei doi bărbați erau frați, dar mai probabil s-au întâlnit când au fost înrobiți și au avut același stăpân, al cărui nume era Aulus Vettius, potrivit lui Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului arheologic Pompei.

Fresce erotice

Printre cele mai uimitoare fresce se numără una de la intrare, care îl înfățișează pe Priapus, zeul fertilității și al abundenței, cu un falus uriaş.

pompei

În interiorul casei se află o friză de 15 cm înălțime care se întinde de-a lungul peretelui unei încăperi despre care se crede că a fost o sală de mese, care prezintă cupidoni angajați în activități precum fabricarea de parfumuri sau vânzarea vinului. De asemenea, înfățișează cupluri și zeităţi, inclusiv Poseidon, zeul grec al mării.

Se crede că o cameră mică din apropierea bucătăriei, care conține fresce erotice, a fost folosită drept casă de toleranță. Lângă Priapus, la intrare, se află o mică inscripție în latină ce se referă la o femeie cu nume grecesc, descrisă ca având „maniere drăguțe”, alături de o imagine a două monede romane. Se crede că inscripția se referă la micul bordel al casei.

Credit foto: Parco archeologico Pompei