Cultura pop a tinerilor anilor ’60 și tradiția colindatului, la MNȚR
Partea a doua din proiectul „steaua. young and innocent” este prezentată în Sala Media de la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 27 noiembrie – 11 ianuarie.
Curatoare este Alexandra Croitoru.
Expoziția se configurează în jurul stelei de Crăciun realizate în 1968 de un grup de studenți de la secția de scenografie a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, prezentând publicului în premieră obiectul original și fotografii de la momentul respectiv, alături de mărturii ale câtorva dintre participanți, înregistrate de Miruna M. Boruzescu în 2005. Aceste materiale sunt completate de două cercetări care plasează steaua într-un context social mai larg: instalația lui Paul Breazu discută cultura pop a tinerilor anilor ’60 dintr-o dublă perspectivă – cea a presei vremii din România și cea reflectată în diverse rapoarte interne din arhiva Radio Europa Liberă –, în timp ce contribuția Laurei Jiga Iliescu oferă o imagine mai amplă asupra tradiției colindatului cu steaua, cu ajutorul unei selecții de fotografii din arhiva de imagine a Muzeului Național al Țăranului Român.
Pe lângă calitățile estetice de necontestat ale stelei create de tinerii studenți, acest obiect are și puterea de a evoca spiritul unei generații care deborda de o energie ce a depășit limitele (și limitările) contextului sociopolitic local. Hibridizarea între spiritul transnațional al contraculturii anilor ’60 și politicile sistemului comunist, care descurajau în mod explicit individualismul, a produs în cazul acesta un intens etos colectiv ce își păstrează încă potențialul de a ne inspira.
Deși finalul anilor ’60 a reprezentat în România un moment de deschidere către cultura occidentală în ceea ce privește accesul la cărți, reviste, muzică și filme de ultimă oră, posibilitățile de producție artistică nu erau similare celor din Vest. Steaua este un asamblaj fantastic din resturi de materiale astăzi considerate comune, dar la vremea respectivă percepute drept extrem de prețioase de membrii grupului, fiind colectate cu grijă pentru producția de machete, decoruri și costume. Iar dacă ceva chiar nu „se găsea”, se improviza cu anduranță, ca în cazul sutelor de mărgele făcute manual din lut, uscate și pictate în atelierul din strada Transilvaniei. Nu este de mirare că Vladimir Șetran, unul dintre profesorii apropiați grupului de studenți, a păstrat cu grijă steaua mai bine de 50 de ani în atelierul său, iar restaurarea ei recentă a făcut posibilă revenirea ei în circuitul cultural. Intervențiile de conservare au fost realizate de către o echipă de specialiști a Muzeului Național al Țăranului Român, la inițiativa lui Radu Boruzescu, unul dintre principalii organizatori ai acțiunii din 1968.
Steaua, gest performativ inocent devenit amenințare
Steaua a fost gândită încă de la început ca un obiect viu: pe de o parte era activată ingenios prin niște mecanisme cinetice rudimentare, iar pe de altă parte ea acționa ca un catalizator al relațiilor de camaraderie dintre studenți și profesori. În același timp, ea trebuie privită și ca recuzită a unui gest performativ inocent, care a ajuns să fie perceput drept o amenințare a spațiului public reglementat de autorități abuzive. Aceasta s-a întâmplat în special din cauza unei sincronizări involuntare cu o procesiune spontană a unui grup mare de studenți din diferite cămine bucureștene, o manifestație pașnică impulsionată de faptul că nu primiseră vacanță de Crăciun. Ei au colindat străzile cântând și dansând până au ajuns în Piața Universității, demonstrând o voce puternică ce ar fi putut pune în pericol sistemul, pe modelul protestelor studențești din Occident. Securitatea astfel alertată a oprit la ieșirea din blocul unde locuia profesorul Alexandru Brătășanu și colindătorii de la Arte îmbrăcați în costume haioase, întrerupându-le abrupt traseul care abia începuse.
Adina Nanu, profesoara care îi însoțea, a fost dusă pentru interogatoriu la sediul Securității, iar studenții au fost lăsați să plece, regrupându-se ulterior la atelierul lui Șetran. A doua zi a urmat o ședință la facultate, în care cei implicați au fost acuzați de „instigare la misticism”, alegându-se din fericire doar cu o mustrare, fără repercusiuni ulterioare. Privind retrospectiv, putem considera că acțiunea Steaua nu a avut un pronunțat caracter religios, ea revendicându-se mai degrabă din tradiția teatrului popular al Irozilor sau Viflaimului, care, într-o manieră burlescă, ironiza sau contesta autoritățile sociale, politice și religioase ale vremii. La aproape 60 de ani de la momentul în care simplul gest de a-ți colinda profesorii era considerat subversiv, un episod „teatral” plasat la polul opus – recenta inaugurare a Catedralei Naționale – ne amintește că interferența dintre Biserică și Stat nu este cu nimic mai bună decât cea dintre Stat și Biserică.
Studenții care au participat la acțiunea Steaua în 1968: Miruna Boruzescu, Radu Boruzescu, Mihai Cismaru, Ioana Coja, Georg Coulin, Pia Damian, Anca Florescu, Suzana Florescu, Sorin Haber, Vera Micznik, Anca Niță, Marilena Șerbănescu (Panaitescu), Gina Tărășescu.
Specialiștii MNȚR care au realizat intervențiile de conservare preventivă și curativă a Stelei sunt: Petronela Fotea, Alexandru Ene, Venus Mateescu, Cristina Marchidan, Ileana Popescu, Diana Tais.
Expoziția va putea fi vizitată în Sala Media până la 11 ianuarie 2026, miercuri, joi și vineri, între orele 12:00 și 20:00, sâmbătă și duminică, între orele 10:00 și 18:00.
O altă expoziție ce are ca punct de plecare acțiunea Steaua poate fi vizitată până în 14 decembrie la Ivan Gallery. Ea reunește lucrări ale unor artiști formați în anii ’60, precum Horia Bernea și Paul Neagu, sau Iulian Mereuță și Doru Covrig, cu producții noi ale artiștilor Giulia Crețulescu, Ioana Mincu și Mono Mihai, care reinterpretează din perspective contemporane Steaua și contextul social al epocii.
Tururi ghidate realizate de Bogdan Bălan sunt programate în 29 noiembrie, 6 și 12 decembrie, la ora 15:00, la Ivan Gallery și Muzeul Național al Țăranului Român.Participare gratuită, cu rezervare online.
