Cum arăta grădina împăratului Caligula
Un portic monumental, un zid de travertin și basoreliefuri din teracotă cu scene mitologice care formau o grădină a împăratului Caligula au fost descoperite în Roma, în timpul lucrărilor pentru transformarea Piazza Pia în zonă pietonală înaintea Jubileului 2025.
Ministerul italian al Culturii a anunțat că proiectul major de transformare a zonei din jurul Vaticanului a dus la descoperirea unei grădini ce a aparținut împăratului Caligula, care a domnit în prima parte a secolului I.
Grădina lui Caligula a fost găsită în timpul eforturilor de a reloca un fullonica, un atelier roman în care se curățau hainele. Pe malurile râului Tibru, arheologii au identificat un zid de travertin, fundațiile unui portic cu coloane și o zonă mare deschisă care ar fi constituit grădina.
Legătura cu Caligula, tiranul din secolul I cu reputația de excentric și capricios, este oferită de o țeavă de apă din plumb ștanțată cu numele complet al împăratului: Gaius Caesar Augustus Germanicus.
Locul în care se află grădina este susținut și de dovezi textuale de la Filon din Alexandria, un filosof evreu elenistic contemporan care a trăit în provincia romană Egipt. În anul 40 e.n., Filon a călătorit la Roma ca parte a unei delegații de evrei alexandrini care căutau sprijinul lui Caligula, pe fondul conflictului existent între comunitățile evreiești și grecești din oraș. Filon a scris că a fost primit în Grădinile Agrippinei, o proprietate vastă cu vedere la Tibru, care includea un portic monumental.
Grădina, moștenire de familie
La începutul secolului al XX-lea, o altă țeavă din plumb a fost descoperită în zonă, stanțată cu numele Iulia Augusta, a doua soție a împăratului Augustus și bunica lui Germanicus. Acest lucru oferă o filiație a moștenirii grădinii, Germanicus transmițând-o soției sale, Agrippina cea Bătrână, care apoi a lăsat-o fiului ei mai mic, Caligula.
Săpăturile, supervizate de Daniela Porro, comisar arheologic al Romei, au scos la iveală și plăci Campana, un relief din teracotă de epocă folosit de obicei ca frize pe partea superioară a zidurilor. Plăcile prezintă „scene mitologice neobișnuite, care au fost reutilizate drept capace pentru canalizările din fullonica”, spune Ministerul italian al Culturii. „Inițial, acestea acopereau probabil o structură din grădină, posibil chiar porticul”.
Descoperirile sunt consecința unui proiect de 70 de milioane de euro pentru pietonalizarea Pieței Pia prin dirijarea traficului printr-un pasaj subteran. Lucrările – prograamate să fie încheiate până în decembrie – fac parte din pregătirile pentru jubileu, un eveniment care are loc o dată la fiecare sfert de secol la Vatican, iar anul este desemnat unul special de grație de către Biserica Catolică. Jubileul atrage milioane de pelerini la Roma și cu această ocazie sunt deblocate fonduri speciale care pot fi cheltuite pentru proiecte de infrastructură.
Aceasta este a doua grădină asociată cu Caligula care a fost descoperită în ultimii 25 de ani. În 2006, Grădina Lamian, locul în care împăratul a fost incinerat și înmormântat pentru scurt timp după asasinarea sa, a fost descoperită în timpul săpăturilor pentru un garaj subteran. Pietrele prețioase, monedele, ceramica și alte bunuri descoperite sunt acum expuse la Museo Ninfeo.
Foto: Digul de pe râul Tibru care a găzduit cândva marea grădină a lui Caligula; credit: Ministerul italian al Culturii/ Fabio Caricchia
