Egipt: O „nouă capitală” faraonică se înalță din nisipurile deșertului
Situl de 730 de kilometri pătrați (echivalentul a șapte orașe de mărimea Parisului) trebuie să fie construit în trei etape, din care „prima acoperă 250 de kilometri pătrați care vor putea primi 2 milioane de egipteni”.
Palat al congreselor rococo, imense turnuri pe modelul zgârie-norilor din Dubai, operă maiestuoasă: „noua capitală” administrativă a Egiptului se ridică din nisipuri la 50 de kilometri de centrul orașului Cairo, un proiect faraonic dorit de președintele Abdel Fattah al-Sissi.
Șantiere de construcții cât vezi cu ochii în mijlocul deșertului, la doar 25 de kilometri de Fifth Settlement, una dintre ultimele creații născute în suburbiile selecte ale orașului Cairo.
În 2019, Abdel Fattah al-Sissi a inaugurat o vastă moschee, numită „al-Fattah al-Alim”, unul dintre numele lui Dumnezeu în islam, dar și prenumele președintelui egiptean, și o catedrală coptă, copie fidelă a uneia inaugurată acum mai mult de o jumătate de secol la Cairo.
„Noua Republică”
Parlamentul, ministere sau cartiere șic ies din pământ. Facultăți, spitale și școli sunt în construcție, în timp ce inaugurarea prevăzută la 30 iunie a fost amânată, în special din cauza epidemiei de Covid-19. Această dată este simbolică pentru putere deoarece în această zi, acum opt ani, o mulțime uriașă acorda „mandat” armatei contra președintelui islamist de atunci, Mohamed Morsi, răsturnat la scurt timp de mareșalul Abdel Fattah al-Sissi.
Inaugurarea, a cărei noi date rămâne necunoscută, va acționa, potrivit președintelui egiptean, „noua Republică” lansată la prima sa alegere în 2014. Puțin după aceea, el a anunțat că vrea o nouă capitală, în locul orașului Cairo, cetate de peste 20 de milioane de locuitori cu o bogăție arhitecturală, așa cum stă mărturie Moscheea lui Ibn Tulun, veche de mai mult de un mileniu.
„Enigmă”
Dar pentru Galila el-Kadi, urbanist la Institutul de cercetare pentru dezvoltare cu sediul în Franța, această nouă capitală nu concurează cu Cairo, așa cum Brasilia a putut să o facă cu Rio de Janeiro și Sao Paulo, ci extinde un pic mai mult un megalopolis deja aglomerat. Strategia din spatele acestei noi capitale este „o enigmă”, a estimat profesorul universitar.
„Înainte de a fi locuită, ajunge deja Cairo. În câțiva ani, ea va crește și va fi complet absorbită și asta nu va face decât să adauge probleme de gestionare unei concentrări mari de populație într-un spațiu încă și mai mare”, a spus el pentru AFP.
Sissi a avut deja inițiativa de noi orașe, precum Mansoura (nord) sau Assuan (sud), dar cea care este numită pentru moment „noua capitală administrativă” este „cel mai mare proiect de Stat”, indică pentru AFP Khaled al-Husseini, purtător de cuvânt al companiei publice desemnată cu construcția sa.
Situl de 730 de kilometri pătrați (echivalentul a șapte orașe de mărimea Parisului) trebuie să fie construit în trei etape, din care „prima acoperă 250 de kilometri pătrați care vor putea primi 2 milioane de egipteni”, detaliază Husseini.
Funcționari vor lucra aici din decembrie și vor fi 100.000 în total „de acum în trei ani”, asigură Khaled al-Husseini. Pentru ei, „a fost nevoie de rețea rutieră și mijloace de transport”, între care un tren monorail de aproape 4 miliarde de euro pentru a lega noua capitală de Cairo, cunoscută pentru ambuteiajele monstruoase.
Proiectul va consta 40 de milioarde de euro.
„Toți politicienii Egiptului modern au vrut să-și impună numele lor în istorie precum Gamal Abdel Nasser cu Barajul Aswan. Sissi vrea ca istoria să-l rețină drept cel care a deplasat centrul puterii. Și asta, pentru totdeauna”, spune politologul Moustafa Kamal al-Sayyed, care critică faptul că modernizarea Egiptului nu va garanta o „educație de calitate” într-o țară unde analfabetismul afectează unul din trei locuitori.
Foto credit: Facebook Iconic Tower
