Expoziție la Biblioteca Academiei Române, în deschiderea anului omagial Dimitrie Cantemir

Expoziția „Dimitrie Cantemir – 350 de ani de la naștere”, organizată de Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române, va fi vernisată pe 17 ianuarie și deschide anul dedicat omului de cultură.

Verniajul va avea loc la ora 13:00, în Sala „Theodor Pallady”, unde vor cuvânta acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, prof. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române din București, Constantin Barbu, membru al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris și coordonator al ediției facsimilate „Dimitrie Cantemir“, Cristina Popescu, director al Romfilatelia, și Gabriela Dumitrescu, șef al Cabinetului manuscrise-carte rară, curatorul expoziției.

Cantemir, operă de factură enciclopedică

Prin acest eveniment, organizatorii își dorec să readucă în atenție sinuosul traseu biografic și politic al lui Dimitrie Cantemir, dar mai ales excepționala sa operă, de factură enciclopedică.

Expoziția reunește portrete, manuscrise, documente istorice din scurta perioadă în care Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei, mărturii ale cronicarilor vremii, ediții facsimilate ale manuscriselor aflate în Rusia, precum și ediții importante apărute în spațiul românesc.

Din Moldova în Rusia via Constantinopol

Născut la 26 octombrie 1673, fiu al viitorului domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir a fost educat la Constantinopol, unde și-a format o vastă și diversă cultură. A condus Moldova în două rânduri: 1694 și 1710-1711.

După înfrângerea în bătălia de la Stănileşti (1711), a fost nevoit să părăsească tronul. A plecat în Rusia, unde s-a integrat mediului cultural și politic de la Curtea țarului Petru I, fiind unul dintre prietenii și sfătuitorii acestuia.

Cantemir, de la filosofie la muzicologie

Erudit prin excelență și poliglot (cunoștea latină, greacă, italiană, franceză, turcă, arabă, persană), Dimitrie Cantemir a scris o operă impresionantă ca dimensiuni și tematică, apreciată la nivel european.

În anul 1714, a fost ales membru al Academiei de Științe din Berlin, fiind considerat unul dintre marii umaniști ai epocii.

Spirit enciclopedic, s-a manifestat în domenii fundamentale ale științei, acoperind arii largi de cunoaștere: filosofie, teologie, geografie, istorie, lingvistică, etnografie și chiar matematică şi arhitectură. Nu în ultimul rând, muzicologie, fiind creatorul sistemului turcesc de notare muzicală, bazat pe alfabetul otoman, și creând el însuși compoziții muzicale.

Cele mai cunoscute creații

Din imensa creație lăsată moștenire, foarte cunoscute sunt „Divanul sau Gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul“, prima sa lucrare, scrisă la vârsta de 24 de ani, abordând teme de teozofie și etică creștină; „Istoria ieroglifică sau lupta dintre inorog şi corb“, considerată deopotrivă un manual politic şi un eseu filosofic, în care Dimitrie Cantemir dezbate probleme de conducere a statului și în care face o demonstrație a calităților ideale ale domnitorului luminat. În sens umanist, Cantemir afirma că valorile spirituale hotărăsc mersul istoriei, propunând în subtext o ierarhie socială bazată pe merite intelectuale.

Lor li se adaugă, între altele, „Descriptio Moldaviae“, lucrare scrisă la solicitarea Academiei de Științe din Berlin, „Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor“, în care tratează problema originii latine a poporului român, demonstrând continuitatea sa pe teritoriul Daciei, și tratatul în limba latină „Istoria creșterii şi descreșterii Imperiului Otoman“, datorită căreia și-a câștigat autoritatea de orientalist, fiind primul savant european care a întrevăzut decăderea Imperiului Otoman.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 17 – 27 ianuarie 2023, de luni până vineri, în intervalul orar 10:00 – 14:00. Intrarea este liberă.