MNIR, optimist privind recuperarea artefactelor furate. Tezaurul istoric, accesibil publicului

Tezaurul istoric de la Muzeul Național de Istorie al României, colecție de artefacte descoperite în diverse locuri din țară, este accesibil publicului din nou începând din 12 februarie, având în vedere că sute de piese au revenit în țară după ce au fost expuse în Țările de Jos și în Canada. O parte din tezaur se află, temporar, la Los Angeles, într-o expoziție care va fi încheiată în 3 martie 2025.

Expoziția „Tezaurul Istoric” este disponibilă publicului încă din anii 1970, de la deschiderea muzeului din Calea Victoriei.

Bunurile culturale din categoria Tezaur aflate în colecția Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) care au făcut parte din expozițiile internaționale „Dacia! Empire of Gold and Silver” (Drents Museum, Țările de Jos) și „First Royals of Europe” (Canadian Museum of History) sunt expuse din nou la București. Ele pot fi admirate de public în expoziția „Tezaurul Istoric”, începând cu 12 februarie 2025.

Expoziția „Dacia! Empire of Gold and Silver” a ajuns subiect de știri în întreaga lume după ce, cu o zi înainte de încheierea ei, mai multe persoane au furat coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice din Sarmizegetusa Regia. Ancheta este în desfășurare.

Cele 669 de artefacte rămase, provenind de la mai multe instituții românești, au revenit în țară la 31 ianuarie.

Printre cele mai importante piese prezentate în expoziție se numără tezaurele de aur din Epoca Bronzului și prima Epocă a Fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, diadema de la Bunești-Averești, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj. Cu această ocazie au fost prezentate pentru prima dată publicului obiecte provenind din trei tezaure descoperite în ultimii ani în județele Suceava, Bacău și Brașov.

Expoziția, deschisă în perioada perioada 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025, a înregistrat 84.336 vizitatori, potrivit Muzeului Drents.

Obiectele de patrimoniu trimise de MNIR în Canada pentru expoziția „First Royals of Europe” au revenit în țară la 4 februarie. Expoziția a fost deschisă în perioada 4 aprilie 2024 – 19 ianuarie 2025 și a înregistrat 124.501 vizitatori. Ea a cuprins 90 de artefacte pre și protoistorice – datând din perioada Neoliticului, a Epocii Bronzului și până în a doua Epocă a Fierului – provenite din colecțiile mai multor muzee românești. Parte a unui amplu proiect cultural internațional, „First Kings of Europe” a fost prezentată anterior la Institute for the Study of the Ancient World din New York (sub titlul „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond”, 21 septembrie 2022 – 19 februarie 2023) și la Field Museum of Natural History din Chicago (sub titlul „First Kings of Europe”, 31 martie 2023 – 28 ianuarie 2024).

Viitorul expunerii pieselor de patrimoniu în străinătate, incert

Directorul adjunct al muzeului, Cornel Ilie, a declarat jurnaliştilor că nu renunţa la speranţa de a fi recuperate obiectele de patrimoniu furate. „Ancheta este în curs de desfăşurare şi nu pot decât să sper că lucrurile vor intra pe făgaşul care să ducă în sfârşit la recuperarea acestor obiecte şi la pedepsirea celor care se fac vinovaţi de asta”.

Cât privește viitorul expunerii pieselor de patrimoniu românesc în străinătate, următoarele evenimente ar urma să aibă loc în Anglia și Germania.

„Aveam discuţii pentru alte expoziţii în străinătate, dar, în momentul de faţă, nu ştiu măsura în care acestea vor fi concretizate. Trebuie să primim acceptul de la cei care hotărăsc acest lucru – dacă se mai fac sau nu. Sunt în discuţie acum nişte modificări la normele privind exportul. Vom vedea cât de mult se va schimba, ce va presupune acest lucru”.

Artefacte nerecuperate – asigurarea, plătită după finalizarea anchetei 

Reprezentanții muzeului bucureștean susțin că în contractul încheiat cu Drents Museum din Assen au fost prevăzute toate măsurile de securitate, inclusiv pază umană, spre a fi respectate de olandezi.

Ei au punctat la un eveniment din 11 februarie că măsurile de securitate au fost stabilite, au fost făcute verificări și înainte de deschiderea expoziției și acum au fost informați că inclusiv asiguratorul olandez cu care s-a negociat asigurarea pieselor a făcut verificări și a luat măsuri de siguranță.

Potrivit directorului muzeului, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care începând din 13 februarie părăsește funcția, după ce ministrul Culturii, Natalia Intotero, a decis că nu a gestionat situația cum trebuie, suma la care erau asigurate toate bunurile din expoziție este de 30 milioane de euro.

În cazul în care artefactele furate nu vor fi recuperate, statul olandez va plăti asigurarea acestor piese la finalizarea anchetei.

Directorul adjunct al muzeului, Cornel Ilie, despre care se vehiculează că va asigura interimatul, se arată optimist privind recuperarea lor. Curând, poate într-un an sau trei.

Tezaurul Cucuteni-Băiceni

Conducerea Complexului Muzeal „Moldova” din Iași a emis în media recent ideea că își dorește pentru centenarul Palatului Culturii revenirea – temporară sau definitivă – a tezaurului Cucuteni-Băiceni.

Conducerea MNIR a precizat că, momentan, nu a fost formulată o cerere oficială din partea celor de la Iași, cu care a colaborat în mai multe rânduri.

Acest tezaur a fost permanent expus în „Tezaurul Istoric”. „Nu a fost prin cine știe ce beci sau cine știe ce dărăpănături aruncat, el a fost aici, a beneficiat de condiții de securitate și de vizibilitate maxime”, a spus directorul adjunct. „În afară de asta, Muzeul Național de Istorie a României a fost creat, atunci când a fost creat, cu un scop foarte clar, acela de a prezenta publicului din țară și din străinătate – este foarte important de spus și din străinătate – cele mai importante valori ale patrimoniului cultural național. Care se află în Capitală”.

Muzeul din Buzău, pe de altă parte, ar vrea Tezaurul de la Pietroasele. Însă acesta „nu a fost expus vreodată la Muzeul din Buzău. Înţeleg dorinţa că el să ajungă acolo pentru că a fost descoperit în judeţul Buzău”, a adăugat Cornel Ilie.

Reabilitarea muzeului, în faza incipientă

Clădirea în care se află Muzeul Național de Istorie a României trebuie reabilitată de mulți ani. Când vor demara astfel de lucrări nu este nici măcar estimat. Probabil în cinci ani.

„Suntem în faza de a obține documentația. Se lucrează la acest lucru, urmând să se facă partea de proiectare. Deci, suntem în plin proces. Există un împrumut luat de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare cu destinație clară pentru refacerea unor monumente… Există o linie de finanțare, nu putem decât să sperăm că dacă lucrurile vor merge într-o logică firească și cât de cât optimistă. N trebuie să ne așteptăm că se va întâmpla într-un an, doi sau trei. Probabil că vor trece mai mulți ani, cinci poate”, a completat Cornel Ilie.

În 2024, MNIR a fost vizitat de aproximativ 80.000 de persoane, mare parte turiști străini, potrivit reprezentanților instituției.

Fotografie principală: Tezaurul de la Pietroasele (c) curatorial