Planurile maestrului Anton Schmidt, expuse la Muzeul Național de Artă Timișoara
Planurile arhitectului Anton Schmidt din secolul XIX sunt expuse la Muzeul Național de Artă Timișoara începând cu 4 septembrie, aceasta fiind a treia ediție din seria expozițională dedicată personalităților care au contribuit la configurarea arhitecturală a orașului.
Anton Schmidt – Forme ale Posibilului
După expozițiile care i-au avut în prim plan pe Albert Kristóf-Krausz și Michael Wolf, acum MNArT propune o întoarcere în prima jumătate a secolului al XIX-lea, perioadă în care arhitectura neoclasică începea să schimbe imaginea orașului, aflat în plină transformare.
În centrul acestei noi incursiuni se află Anton Schmidt (1786 – 1863), unul dintre cei mai importanți constructori locali ai Banatului, a cărui activitate se leagă de dezvoltarea arhitecturală a Timișoarei și a altor localități din Banatul istoric.
Cunoscut drept un Baumeister (maestru constructor) disciplinat, fidel și profesionist, Schmidt a lăsat în urma sa nu doar construcții, ci și un valoros fond de desene care păstrează imaginea unor edificii existente, dispărute sau rămase la stadiul de proiect.
Moștenirea lui poate fi descoperită astăzi și printr-o valoroasă mapă de desene păstrată în patrimoniul Muzeului Național de Artă Timișoara. Cele 62 de planuri, donate muzeului în anul 1909 de fiica sa, documentează proiecte pentru primării, spitale, cazărmi, biserici, locuințe, dar și propuneri care nu au fost niciodată construite.
„Formele posibilului” din titlul expoziției trimit tocmai la această colecție de proiecte: clădiri existente, dispărute sau rămase doar în stadiul de plan și desen. Cariera lui Anton Schmidt se suprapune unei perioade de transformare a Timișoarei, când orașul începea să depășească etapa caracterizată de prezența arhitecturii militare, îndreptându-se către o viață urbană în care își făceau loc sălile de bal, teatrele, cafenelele și noile spații publice.
Desen, arhitectură și volum
În expoziție, cinci proiecte reprezentative din schițele lui Anton Schmidt sunt transpuse în tridimensional prin machete, oferind publicului posibilitatea de a descoperi volumetria unor edificii reprezentative pentru istoria arhitecturală a regiunii: Casa Strohmayer, singura dintre acestea care se păstrează și astăzi în Timișoara, proiectul nerealizat al Teatrului Comunal, un proiect pentru biserica evanghelică din Cetate, un pavilion al Băilor de la Buziaș și Casa de geniu a inginerilor militari, demolată ulterior pentru a face loc noului corp al Hotelului Timișoara.
Expoziția propune astfel un dialog între desen, arhitectură și volum, transformând planurile istorice în obiecte tridimensionale și readucând în atenția publicului proiecte care, în unele cazuri, au rămas doar la stadiul de posibilitate.
Un rol important în configurarea expozițională îl are culoarea, folosită ca element de legătură între desenul tehnic și obiectul tridimensional. Astfel, culoarea elementelor structurale din schițele lui Anton Schmidt este reinterpretată în amenajarea expoziției, devenind un ghid vizual care conduce privitorul de la plan la volum și de la documentul istoric la experiența spațială.
Expoziția curatoriată de Alexandru Babusceac poate fi vizitată în perioada 4 septembrie – 18 octombrie 2026, în Galeria Arcada a MNArT.
