Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
Home  /  Societate   /  Reperele unei descoperiri – Compasul lui Copernic, într-un tunel sub o catedrală poloneză
compas copernic, warmińska grupa eksploracyjna

Reperele unei descoperiri – Compasul lui Copernic, într-un tunel sub o catedrală poloneză

Membrii Warminska Grupa Eksploracyjna sau Warmian Exploration Group, organizație de arheologi amatori din Polonia, spun că au descoperit un compas vechi de 500 de ani care ar fi putut aparține astronomului renascentist Nicolaus Copernic.

Instrumentul, care este fabricat din aliaj de cupru, a fost găsit sub grădinile catedralei din Frombork, oraș din nordul Poloniei. Arheologii, care și-au anunțat în social media descoperirea, au folosit radare de penetrare a solului pentru a cerceta terenul catedralei. Radarele i-au condus la o cameră subterană cu trei tuneluri separate. Ei spun că descoperirea deschide noi posibilități de a înțelege metoda de lucru a lui Copernic.

Coincidențe sau dovezi

Deși nu există vreo modalitate de a dovedi că acest compas a fost folosit personal de Copernic, circumstanțele sugerează că aceasta i-ar fi putut aparține.

Astronomul a locuit în apropierea catedralei, unde a și lucrat. În secolul al XV-lea, în timp ce se afla la Universitatea din Bologna, unde Copernic a început să studieze astronomia și a observat prima sa eclipsă de lună, unchiul său matern și protector, Lucas Watzenrode, episcopul de Varmia, i-a dat o funcție în catedrala din Frombork. Veniturile generoase ale acestei funcții i-au permis lui Copernic să își finanțeze studiile private, care au culminat cu publicarea în 1543 a lucrării „De revolutionibus orbium coelestium” sau „Despre revoluțiile sferelor cerești”, care propunea – cu riscul de a înfuria Biserica Catolică – că Pământul se învârte în jurul Soarelui, și nu invers.

Compasul descoperit la Frombork se potrivește cu cel descris în „Astronomul Copernic sau Conversații cu Dumnezeu”, o pictură din 1873 a artistului polonez Jan Matejko care îl arată pe Copernic stând pe un balcon al catedralei din Frombork, privind cerul, cu o busolă în mâna stângă.

Compasul a fost găsit nu departe de rămășițele lui Copernic. Deși s-a crezut mult timp că acesta a fost îngropat în interiorul catedralei, arheologii au găsit abia în 2005 o parte dintr-un craniu. Au comparat ADN-ul cu cel al câtorva fire de păr găsite într-un exemplar vechi al „Calendarium Romanum Magnum” care, deși scris de matematicianul german Johann Stoeffler, se crede că ar fi fost în posesia lui Copernic. Probele s-au dovedit a fi identice, confirmând că Nicolaus Copernic a fost inițial îngropat în interiorul catedralei.

Legenda tunelurilor

Membrii Warminska Grupa Eksploracyjna cred că acest compas i-a aparținut lui Copernic deoarece, conform legendei poloneze, astronomul folosea tuneluri secrete pentru a se deplasa între catedrală și castelul din apropiere unde lucra. Poate că a scăpat instrumentul în timpul deplasării sale zilnice.

Muzeul Nicolaus Copernic din apropiere este de acord, o angajată declarând presei locale că ar fi putut într-adevăr „să aparțină lui Nicolaus Copernic însuși”.

Fiind al treilea instrument de acest tip găsit în Polonia și al doilea găsit pe terenul catedralei, compasul a fost trimisă la Autoritatea de restaurare a monumentelor din Polonia pentru testare și conservare, după care va ajunge probabil la Muzeul Nicholaus Copernic.