Adrian Piper, filosof și artist conceptual de primă generație, ocupă una dintre cele mai importante poziții în arta contemporană. A intra în instalațiile ei înseamnă a experimenta, chiar dacă doar pentru o clipă, impactul deplin al prejudecăților rasiale din perspectiva „celuilalt”. Prin
Edita Schubert a dobândit o oarecare faimă în timpul vieții, datorită unei opere diverse, care includea picturi realizate nu numai cu pensula, ci și cu trupul său pe pânză. Schubert spunea că în anii 1970 a fost motivată să adopte
Helene Schjerfbeck (1862 - 1946), emblemă a modernismului finlandez, a abordat inițial un stil naturalist, apoi a trecut la portrete și autoportrete abstracte, zonă în care a excelat. Depășind mari dificultăți personale, după un accident suferit în copilărie, și lucrând
Margarita Paksa, una dintre cele mai apreciate artiste apărute în Argentina în perioada postbelică, a creat opere de o franchețe uimitoare, plasând cuvinte precum „Violencia” și „Libertad” în vizor pentru o celebră serie de gravuri. Vocală împotriva modului în care guvernul
Joyce Pensato, artistă americană, s-a remarcat începând cu anii 1970 prin imaginile sale excentrice ale personajelor din desene animate și benzi desenate redate la scară mare. Realizate cu vopsea neagră care se scurge pe pânză, reprezentările făcute de ea unora ca
Pictorița Mayken Verhulst, manager experimentată pe piața de artă, a luat sub aripa ei cariera ginerelui său, Pieter Brueghel cel Bătrân, iar dovezi recente sugerează că este autoarea unor lucrări atribuite mult timp maestrului Brunswick Monogrammist, pictor anonim al Renașterii
Emma Stebbins (1815 - 1882), sculptoriță americană, prima femeie care a primit o comandă de artă de for public din partea orașului New York și prima femeie care a realizat în SUA un monument public din bronz, a fost celebră
Elizabeth Peyton, artistă americană care s-a remarcat în anii 1990, este acum din nou în prim-plan grație unui portret realizat actriței Jennifer Lawrence pentru revista W. Pentru noua serie de portrete a publicației, actrița a inspirat noi lucrări realizate de Elizabeth
Pictorița rusă Olga Meerson, elevă a lui Kandinsky și muză a lui Matisse, de care era îndrăgostită, a avut un destin tragic, marcat de depresie. Apariția numelui ei în expoziții din Rusia, Franța și Germania în anii 1910 și 1920 și
Bridget Riley, maestră a artei optice, este cunoscută pentru pânzele dinamice, dar și pentru că a fost primul artist britanic contemporan și prima femeie care a câștigat Premiul Internațional pentru Pictură la Bienala de la Veneția în 1968. Riley a urmat