Curatorial este un proiect editorial non-profit, o revistă ce reunește informații, știri si noutăți despre evenimente, lucrări sau realizări in domeniul artei, precum și despre întâmplări, curente și tendințe ale culturii urbane.

Urmăreşte-ne pe
Contact
curatorial.ro  /  Artǎ   /  „A heap of broken images”, conștiința secolului în estetica vizuală
leilei gallery

„A heap of broken images”, conștiința secolului în estetica vizuală

Artiștii Emma Bădulescu, Răzvan Bungărdean, Nora Cupcencu, Cristina Chirilă, Dan Dumănoiu, Matei Emanuel, Radu Gheorghe, Teodora Ionescu, Diana Oană și Elena Waldorf ilustrează la Leilei Gallery din București, până la 6 iulie, narațiuni despre viață și moarte, degradare, alienare, renaștere și putere restaurativă.

Amintind de un poem emblematic modern al lui T.S. Eliot, „A heap of broken images”, ce caracterizează și conștiința secolului nostru, acest proiect aduce la suprafață, prin conținut și formă, un tipar ce marchează ciclul naturii, doar că de data aceasta „sămânța” ce cultivă înțelesuri nu este versul liber al poetului, ci estetica vizuală.

Lucrările celor 10 artiști, aceste „imagini disparate”, ilustrează imaginea sumbră a unei perioade de deziluzie socială și a unei lumi „bântuite” în care se împletesc narațiuni despre viață și moarte, degradare, alienare, renaștere și putere restaurativă, spune curatoarea Cristina Chirilă. O realitate cotidiană ce oferă un suport imaginativ pentru a reda relația distanțării dintre exteriorul lumii înconjurătoare și un interior al tenebrelor subconștiente. Un melanj dezordonat ca stilul poetic al autorului, cu imagini fragmentate ce anunță fatalitatea experienței umane dar și multiplele posibilități de regenerare.

Expoziția amintește de omniprezența sentimentului de singurătate a subiectului modern, de prinsoarea unei existente mărginite, dar și de separarea acestuia de mediul care o înconjoară. Relația dintre resorturile simbolice, alegorie și suprafața vizibilă a existenței, reiterează relația dintre interior și exterior, fiind transpusă în două tipuri de imagini: cea care surprinde lumea mundanului dar și cea care încearcă o transfigurare insolită a celei dintâi. În felul acesta, apare necesitatea găsirii unui sens între contrarii: între imaginal și imaginar, între butaforic și fantasmatic, între stază și evoluție, între viață și moarte.