„Absențe încercuite” – Maxim Dumitraș, la Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Expoziția „Absențe încercuite” a artistului Maxim Dumitraș ajunge la Muzeul de Artă Cluj-Napoca în perioada 8 – 25 octombrie, după ce la începutul verii a fost prezentată la Palatul Culturii din Târgu Mureș.
Îngrijită în colaborare cu Mihai Pop, expoziția pune în prim-plan o sculptură a limitei, potrivit prezentării. „La Maxim Dumitraș, sculptura începe acolo unde materia încetează să mai fie suficientă. Ea nu ocupă spațiul, ci îl pune sub tensiune, făcând din gol nu o absență, ci o formă de prezență. Cercul nu este geometrie, ci memorie a începutului, un circuit al formei care se întoarce mereu asupra propriei origini. În Absențele încercuite, artistul nu decupează golul din materie, ci delimitează un gol în interiorul altui gol. De aici provine paradoxul profund al acestei sculpturi: ceea ce pare plin devine, în ultimă instanță, tot o formă a absenței. Gravitația este astfel suspendată, iar obiectul își pierde greutatea pentru a câștiga o altă densitate — aceea a ideii. În această trecere de la materie la imponderabil, Brâncuși nu este un model, ci un prag. Umbra devine a doua existență a formei, locul în care obiectul material începe să-și negocieze ieșirea din materie. Dumitraș construiește, cu mijloace minimale, o sculptură a limitei: între plin și gol, între văzut și nevăzut, între existență și non-existență. Iar ceea ce rămâne în cele din urmă nu este obiectul, ci tensiunea inteligentă dintre ceea ce vedem și ceea ce forma ne obligă să gândim”.
Despre Maxim Dumitraș
Maxim Dumitraș, născut la 27 septembrie 1958, în Sângeorz-Băi, este sculptor și artist vizual cu o activitate de peste patru decenii. Se remarcă printr-o preocupare constantă pentru relația dintre materie, spațiu, memorie și identitate.
Artistul și-a construit un parcurs care îmbină cercetarea sculpturală, intervenția în spațiul public și participarea la numeroase proiecte și manifestări artistice din România și din străinătate.
Cu studii la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, completate de un masterat și un doctorat în sculptură la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și al Asociației Internaționale a Artiștilor (Paris), Dumitraș a avut multe expoziții solo și a participat la prezentări colective, bienale și simpozioane de sculptură din România și străinătate. Activitatea sa expozițională este documentată încă din 1979, când a expus la Galeria „Ștefan Luchian” din Botoșani.
Între altele, a participat la evenimente ca Bienala de la Cairo (2008), Bienala de Sculptură de la Salas, Spania (2009), Bienala Totem de la Târgu-Mureș (2010) și Bienala Națională de Sculptură Mică de la Cluj-Napoca (2011).
Un capitol distinct al activității lui Maxim Dumitraș îl reprezintă participarea la simpozioane internaționale de sculptură, experiență care i-a oferit posibilitatea de a lucra direct în spațiul natural și de a dezvolta opere monumentale în relație cu locul.
Dimensiunea monumentală a creației sale este vizibilă și prin lucrări instalate în spațiul public. Printre acestea se numără „Cămașă-Deal”, realizată în andezit și amplasată la Baia Mare/Tășuleasa și Hărman, „Interior albastru”, în marmură, la Ploiești, „Pietà”, realizată din corten și andezit la Măgura Ilvei, precum și „Pietà” de la Salas (Spania), „Coloană”, la Naumburg (Germania) și „Privire interioară”, la Gumusluk (Turcia). În România se află și lucrările „Familia”, realizată în marmură la Șanț, și „Locuire pentru Apostu”, realizată din marmură și metal la Bacău. Una dintre lucrările sale timpurii, „Cuibul Visurilor”, realizată în marmură în 1984, se află în Sângeorz-Băi.
Pentru activitatea sa artistică, Maxim Dumitraș a primit, între altele, Premiul Restitutio Brâncuși (2022), Premiul Ion D. Sîrbu (2019), Medalia Mihail Grecu acordată de Muzeul Național de Artă al Moldovei din Chișinău (2018), Premiul Național „Constantin Brâncuși” (2017), Premiul de excelență „George Apostu” de la Bacău (2010), Medalia omagială „Ion Irimescu 100” (2003).
