Arheologii au descoperit mai mult de 1.000 de artefacte sub Catedrala Notre Dame
Arheologii au găsit mai mult de 1.000 de fragmente de opere de artă istorice sub structura Catedralei Notre-Dame din Paris, în cei cinci ani de restaurare ca urmare a incendiului din 2019.
Specialiştii au avut șansa, conform unei legi franceze privind arheologia preventivă, „să detecteze și să întreprindă studiul științific al vestigiilor arheologice care ar putea fi altfel distruse prin lucrări de amenajare a teritoriului”. Procesul a început în februarie 2022.
Echipele de la Institut National de Recherches Archéologiques Préventives (Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive), inclusiv una condusă de Christophe Besnier, căruia i s-au acordat inițial doar cinci săptămâni pentru a săpa sub podeaua de piatră de la Notre Dame, au fost autorizate să sape la o adâncime de 16 centimetri sub podea, la aceeași adâncime cu fundația schelei.
„Rămășițele s-au dovedit a fi mult mai bogate decât ne așteptam”, a declarat Besnier pentru National Geographic.
Foto credit: Musée de Cluny
Experții au găsit până la 1.035 de fragmente de opere de artă, precum și o sută de morminte, crescând recordul total al catedralei la mai mult de cinci sute de morminte. Multe dintre sicrie, împreună cu oasele împrăștiate, rămân neidentificate.
Un sarcofag de plumb care ar putea aparține poetului Joachim du Bellay se numără printre cele mai notabile descoperiri.
Au fost dezgropate capete și torsuri în mărime naturală ale unor statui din calcar, inclusiv una a lui Hristos. Printre cele mai importante descoperiri arhitecturale s-a numărat un zid din secolul al XIII-lea, care anterior separa corul și sanctuarul de ochii publicului.
Cum a fost construit monumentul
De asemenea, cercetătorii au ajuns să înțeleagă mai bine modul în care Notre Dame a fost construită inițial de artizani în Evul Mediu. Un studiu al grinzilor carbonizate, de exemplu, a oferit mai multe informații despre climatul din acea perioadă.
Tâmplarii medievali foloseau stejari de aproximativ 100 de ani, cu o lungime de aproximativ 15 metri, modelați cu un topor. Frânghiile găsite în lemn ar fi legat buștenii între ei pentru a fi transportați pe râul Sena.
Utilizarea intensă a clemelor de fier folosite pentru a lega pietrele între ele arată care erau procesele de construcție. Cele mai vechi cleme, cu o lungime de aproximativ 10 până la 20 de centimetri, datează de la începutul construcției catedralei, din anii 1160, ceea ce face din Notre Dame prima catedrală gotică care utilizează fierul ca material de construcție. În plus, tehnicile de tăiere a pietrei au putut fi văzute de-a lungul suprafețelor și a fost descoperită o reutilizare a materialelor din secolul al XIII-lea pentru al doilea acoperiș de deasupra corului.
Pilonii, nevăzuți anterior printre fundațiile catedralei, sunt conectați de grinzi longrine pentru a distribui greutatea clădirii. Analiza completă a Notre Dame a ajutat nu numai la documentarea a ceea ce se află acolo, ci și la autentificarea în continuare a artefactelor medievale, cum ar fi vitraliile mari cu trandafiri din transeptul catedralei.
Multe dintre artefactele recuperate, care au fost pierdute timp de secole, sunt acum expuse la Musée de Cluny în expoziţia „Faire parler les pierres. Sculptures médiévales de Notre-Dame”. Expoziţia poate fi văzută până în 16 martie.
Catedrala Notre Dame se redeschide oficial pentru public în 8 decembrie.
