Art Basel Paris și-a deschis porțile în Grand Palais restaurat/ galerie foto
A treia ediție a târgului internațional de artă contemporană Art Basel Paris și-a deschis porțile pentru profesioniștii din domeniu într-un Grand Palais restaurat timp de trei ani. Două galerii românești participă la acest eveniment.
Art Basel
De la Magritte la Giacometti, trecând prin Picasso, suprarealiști și Alighiero Boetti, exponent al Arte Povera cu imensele sale hărți multicolore ale lumii, toate tendințele artei moderne și contemporane sunt expuse până duminică în naosul și în unele galerii ale Grand Palais, care a găzduit recent Jocurile Olimpice și Săptămâna Modei de la Paris.
Pe fondul unei „încetiniri a pieței” și în pofida unei situații economice mondiale instabile, cel mai important târg elvețian de artă contemporană primește anul acesta cu aproape 27% mai mulți expozanți, cu 195 de galerii din 42 de țări și teritorii, dintre care 53 de noi veniți, a declarat pentru AFP directorul său Clément Delépine.
Lucrare de Jan Eustachy Wolski – Sectorul Emergență
La intrarea în târg, patru ceasuri indică ora la Hong Kong, Basel, Paris și Miami, amintind calendarul anual al marilor târguri internaționale pe care le organizează Art Basel.
Pat cu baldachin din hârtie
Art Basel la Paris pune la loc de cinste creația emergentă, „consolidând interesul cu instituțiile internaționale și colecționarii și, dintre care mulți au participat la primele ediții” la Grand Palais, potrivit lui Delépine. Această structură temporară a fost instalată nu departe de Champ-de-Mars, în timp ce se efectuau lucrări la Grand Palais.
Galeria Anne Barrault este prezentă în sectorul principal, după ce s-a făcut remarcată în cel numit Emergență. Aceasta pune în valoare lucrările lui Marie Losier, autoarea unui film despre interpreta canadiană Peaches, alături de femei artist din Mozambic, Liban și Argentina.
Tot în sectorul general, Marie Madec, directoarea galeriei Sans Titre, prezintă anul acesta lucrările unor artiști „care se bazează pe timpul suspendat, cel al odihnei și al corpului neproductiv”, spune ea, arătând spre un pat cu baldachin din hârtie roșu aprins.
Lucrare de Kei Imazu – Sectorul Emergență
Un nou sector, Premise, reunește nouă galerii cu propuneri singulare care pot include lucrări dinainte de 1900.
Printre acestea: Suela J. Cennet, o pariziancă exilată la Istanbul, unde și-a înființat galeria The Pill în 2016 în jurul unor teme societale precum feminicidul, violența, deposedarea și memoria colectivă, și care și-a inaugurat filiala pariziană săptămâna aceasta.
Ea dezvăluie o instalație istorică a unei pioniere a feminismului, Nil Yalter, laureată a Leului de Aur la Bienala de la Veneția: „o rochie haute couture din anii 1920, de Lanvin, purtată de soția unui ambasador care a dansat cu demnitarii naziști și care ridică problema locului femeii în conflict”, explică ea.
Ciupercă uriașă
În același sector, privirea este atrasă de galeria spaniolă Bombon, care expune desene erotice originale ale artistului Nazario, un pionier al benzilor desenate underground spaniole în anii 1970.
Ca și în anii precedenți, operele de artă și instalațiile au ocupat, de asemenea, spațiul public, inclusiv Place Vendôme, unde se află o ciupercă uriașă a artistului german Carsten Holler, și parcul Institut de France, unde a fost instalat un copac-șarpe, acoperit cu fragmente de oglindă, al artistului franco-american Niki de Saint-Phalle (1930-2002).
În acest an, Palais d’Iéna găzduiește proiectul „Tales & Tellers”, susținut de Miu Miu, partenerul oficial al acestui program public al târgului.
Acesta este inspirat de comisia bianuală de film „Women’s Tales”, care, din 2011, a invitat regizoare precum Mati Diop, Miranda July și Alice Rohrwacher să își prezinte viziunea asupra feminității, precum și instalații și lucrări multimedia realizate de artiste precum Sophia Al-Maria, Cécile B. Evans și Jeong Geum-hyung, văzute la prezentările de modă ale casei începând cu 2021.
Foto credit: Art Basel
