Arta grădinilor peisagistice, la Palatul Versailles
La Grand Trianon, Palatul Versailles prezintă expoziția „Grădinile Iluminismului, 1750-1800”, deschisă până la 27 septembrie, o expoziție care explorează nașterea grădinii peisagistice în secolul al XVIII-lea.
Reunind aproape 160 de opere, această expoziție spectaculoasă urmărește modul în care gustul european s-a îndepărtat de regulile stricte ale grădinii formale franceze pentru a celebra neregularitatea, imaginația și o natură concepută ca o experiență senzorială.
Expoziția face parte dintr-o istorie strâns legată de domeniul Trianon și de lucrările de amenajare comandate de Maria Antoaneta.
De asemenea, ea intră în dialog cu locuri emblematice precum Petit Trianon, Belvedere, Templul Iubirii și Satul Reginei, oferind vizitatorilor o interpretare de tip oglindă între operele expuse și peisajul real.
Picturi, desene, obiecte
Parcursul expozițional reunește picturi, desene, mobilier, proiecte arhitecturale și costume, demonstrând că grădina epocii Iluminismului nu este doar un simplu decor, ci o formă de artă totală. Expoziția de la Versailles pune accentul pe această diversitate de medii artistice pentru a evidenția modul în care ideea de grădină străbate practicile artistice, decorative și intelectuale din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
„Fête à Saint-Cloud” (1755-1780), de Jean-Honoré Fragonard
Printre operele cheie, expoziția reunește patru pânze ale lui Hubert Robert (1733-1808), împrumutate de la Metropolitan Museum of Art din New York. Printre acestea se numără „The Mouth of a Cave”, care reflectă gustul secolului al XVIII-lea pentru peisaje imaginare, ruine și arhitecturi naturale, teme dragi pictorului. În această scenă, grota devine un prag poetic între natură și invenție, caracteristic universului lui Hubert Robert.
Muzeul de la Versailles prezintă, de asemenea, o colecție excepțională dedicată lui Jean-Honoré Ffragonard (1732-1806), care include lucrările „Festinul de la Saint-Cloud” din colecția Banque de France, „Leagănul” și „Jocul de-a orbii” din colecția Galeriei Naționale de Artă din Washington.
Povestea îi pune în prim-plan pe Claude Louis Chatelet (1753-1794) și Louis-Nicolas De Lespinasse (1734-1808), care surprind aceste momente suspendate în timp, când grădina devine scena unei arte hedoniste a vieții.
De asemenea, sunt prezentați Elisabeth Vigée-Lebrun (1755-1842), alături de Yolande-Martine-Gabrielle de Polastron, ducesă de Polignac, și George Romney (1734-1802), alături de Lady Lemon și William Chambers, acesta din urmă jucând un rol esențial în popularizarea peisajului pitoresc și a grădinilor anglo-chineze în Europa.
Foto: https://www.chateauversailles.fr/
