Art Safari #19 – De la Brâncuși și Pop Art la război și schimbările climatice / galerie foto

Sute de lucrări de artă din importante colecții publice și private, obiecte prețioase ale unor personaje pitorești ale începutului de secol XX, piese numismatice și documente se regăsesc în noua ediție Art Safari, una dintre cele mai bogate organizate până în prezent.

Împărțite pe trei niveluri, patru mari expoziții se remarcă și marchează cea mai mare parte din timpul alocat vizitei în spațiul din Piața Amzei 13. „Brâncuși și muzele sale”, „Război și pace”, „Pop Art. Lumea în culori” și „Noua climă. Suntem pregătiți?”.

Alte trei, mult mai restrânse, fac trimitere la obiceiuri cotidiene, precum prânzul și igiena orală, dar și la obiecte care au trăit o ală viață pe mare.

O prezentare specială este „Cristian Mungiu. Fiord, fotografii” – cineastul recent recompensat cu trofeul Palme d’Or pentru lungmetrajul cu Sebastian Stan și Renate Reinsve în rolurile principale ne dezvăluie cadrele dinaintea filmărilor, peisajele, oamenii, interioarele norvegiene.

Cel de-al 19-lea sezon Art Safari debutează în 18 septembrie și cele mai multe dintre expoziții pot fi vizitate până la 20 decembrie.

Brâncuși demitizat

„Brâncuși și muzele sale”, expoziție organizată de Doina Lemny, istoric de artă, curator și expert în opera lui Constantin Brancuși, este bazată pe cartea sa omonimă, care este lansată toamna aceasta și în limba română.

Pornind de la documente analizate pe parcursul a mai bine de trei decenii, Lemny demontează câteva legende și ideea că artistul era „afemeiat”. Treisprezece femei sunt aduse în prim-plan în expoziția care prezintă în premieră la București zeci de fotografii originale realizate de Brâncuși, identificate recent în arhiva Universității de Arte și Design din Cluj-Napoca.

Artiste sau membre ale burgheziei, ele l-au inspirat, l-au ajutat și, unele, l-au iubit. Omul Constantin Brâncuși se identifică perfect cu opera sa. La fel cum considera că materialul cu care lucra trebuie mângâiat, discret și delicat, el mângâia chipul muzelor cu privirea, le trata cu o eleganță excepțională care le oferea confort și le permitea să intre cu toată ființa în ambianța artistică pe care el a creat-o în atelier.

Doina Lemny explică într-un interviu acordat recent Curatorial cum muzele artistului au trăit o viață personală culturală bogată independent de relația cu el. „Creatorul capodoperelor pe care le evocăm mereu nu era o divinitate, ci un om foarte talentat, cu o inteligență și o ambiție deosebite. Înconjurat de toate aceste prietene și prieteni, el s-a hrănit din bogăția de idei și imagini ce se vehiculau în cercurile moderniste din toată lumea”.

Pe lângă imagini, scrisori, costume, se găsesc obiecte care le-au aparținut acestora, printre care Marthe Lebherz, Marina Șaliapin și Vera Moore, dar și trei sculpturi de Brâncuși – un studiu pentru „Rugăciune”, „Domnișoara Pogany I” și „Orgoliul”. În ultima sală a expoziției, dedicată surorilor Lizica și Irina Codreanu, se află afișe, fotografii și două sculpturi – „Nud de femeie, bronz”, și „Cap de chinezoaică”, marmură – semnate Irina Codreanu.

Expoziția „Brâncuși și muzele sale” poate fi vizitată în perioada 18 septembrie – 20 decembrie, iar în 2027 va ajunge și la Cluj-Napoca.

Război și pace

Două sute de lucrări de artă și obiecte de la instituții și muzee din țară și din colecții private sunt reunite în expoziția „Război și pace”.

Războiul, fără de care nu există pace, este redat în arta românească mai întâi ca un poem vizual închinat destinului național, fără să existe victime, ci doar eroi, iar mai apoi, la început de secol XX, eroismul devine imoral, artiștii redând tristețea și inutilitatea morții.

„Război și pace” este o perspectivă reflexivă asupra războiului și a păcii, spune Dragoș Vărșăndan, autorul expoziției și comunicator în domeniul culturii, într-un interviu acordat Curatorial. Este o traiectorie de la cum s-a schimbat, de-a lungul secolelor, relația dintre violență și legitimarea ei. Prezentarea vorbește despre eroismul violenței, despre cum pacea a fost confiscată ideologic (de la primul porumbel simbol desenat de Picasso în anii ’40) și despre ororile din actualitate.

Totul pornește de la Columna lui Traian – care, privită azi, reprezintă și un studiu de caz despre cum se construiește o narațiune de putere – și se încheie cu modul în care ne raportăm astăzi la amenințarea războiului și la ororile lui.

Artiști prezenți în expoziție sunt Theodor Aman, Paul Atanasiu, Octav Băncilă, Constantin Baraschi, Aurel Băeșu, Ignat Bednarik, Ion Bârlădeanu, Ion Bitzan, Aurel Bordenache, Mircea Cantor, Nicolae Comănescu, Radu Constantinescu, Traian Hagi Cornescu, Ștefan Dimitrescu, Andreea Dobrin, Hans Eder, Nicolae Grigorescu, Eugen Handelsmann, Dan Hatmanu, Sava Henția, Marcel Iancu, Pan Ioanid, Gheorghe Ioniță, Iosif Iser, Ion Jalea, Emilian Lăzărescu, Constantin Lecca, Miklossy Gabor, Alexandru Moscu, Magda Pelmuș, Jules Perahim, Eduard Pesky, Costin Petrescu, Constantin Petrescu-Dragoe, Pablo Picasso, Adrian Piorescu, Francesco Piranesi, Giovanni Battista Piranesi, Cristi Pogăcean, Eugen Popa, Stelian Popa, Aurel Popp, Mișu Popp, Carol Popp de Szathmári, Camil Ressu, Rusu Achim, Saddo, Ion Stoica Dumitrescu, Mircea Suciu, Gheorghe Dem. Teodorescu, Ion Theodorescu-Sion, Nicolae Tonitza, Lucian Tudose, Arthur Verona.

Expoziția „Război și pace” poate fi vizitată în perioada 18 septembrie – 20 decembrie.

Noua climă. Suntem pregătiți?

Picturi stau alături de instalații, de experimente pentru a reda cât mai viu și cuprinzător efectele schimbărilor climatice. Cu tablouri de Ștefan Câlția și Alexandru Ciucurencu, având ca fundal sonor alarma Ro-Alert, expoziția „Noua climă. Suntem pregătiți?” pornește de la un paradox simplu: știm despre vremea extremă mai multe decât oricând, însă aceste cunoștințe se transformă rareori în acțiuni concrete atunci când ne confruntăm cu un astfel de fenomen.

Prin experiențe interactive și simulări inspirate din situații reale, vizitatorii sunt provocați să descopere, în mod practic, cât de pregătiți sunt să facă față provocărilor generate de fenomenele extreme. Scopul? Să dezvolte o înțelegere reală, nu doar teoretică, a riscurilor actuale.

Artiști prezenți în expoziție Adam Bălțatu, Alex Micsik, Alexandru Ciucurencu, Alexandra Barayanyi, Armand Rosenthal, Constantin Artachino, Constantin Ciocan, Constantin Duma, Constantin Piliuță, Corneliu Brudașcu, Cosmin Paulescu Cozo, Dana & Stéphane Maitec, Grigore Popescu, Ioan Alin Gheorghiu, Ioan Sulea Gorj, Kimon Loghi, Marius Bunescu, Mihai Poziumschi, Mișu Teișanu, Obie Platon, Radu Tuta, Samuel Mützner, Sebastian Olaru, Sergiu Chihaia, Sorin Ilfoveanu, Sultana Maitec, Ștefan Câlția, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Virgil Scripcariu, Viorel Mărginean, Vlad Paraschiv.

Expoziția „Noua climă. Suntem pregătiți?” poate fi vizitată în perioada 18 septembrie – 20 decembrie.

Pop Art. Lumea în culori

Roy Lichtenstein, Andy Warhol, Tom Wesselmann, Keith Haring și Robert Indiana sunt câțiva dintre cei care au colorat lumea jumătății de secol XX, dintre cei mai influenți artiști Pop Art.

De la inscripții la tablouri, de la obiecte la figurine și video, expoziția este un traseu din Statele Unite, prin Europa, spre Asia.

Universul lui Warhol este explorat prin prisma legendarei sale „Factory”, traseul continuă cu mesaje puternice din operele lui Keith Haring și Jean-Michel Basquiat, perspectiva europeană este ilustrată de artiști francezi precum Niki de Saint Phalle, Peter Klasen, Raymond Hains, Jean-Pierre Raynaud și Robert Combas, iar expoziția se încheie cu ecourile contemporane prin opere de Damien Hirst, Julian Opie, Takashi Murakami, KAWS și Tyler Shields.

Artiști prezenți în expoziție Jean-Michel Basquiat, Mr Brainwash, César, David LaChapelle, Robert Combas, Jim Dine, Raymond Hains, Keith Haring, Damien Hirst, Robert Indiana, Alain Jacquet, KAWS, Peter Klasen, Roy Lichtenstein, Takashi Murakami, Julian Opie, Mel Ramos, Bernard Rancillac, Bill Ray, Jean Pierre Raynaud, Niki de Saint Phalle, Tyler Shields, Bert Stern, Andy Warhol, Tom Wesselmann.

Expoziția „Pop Art. Lumea în culori” poate fi vizitată în perioada 18 septembrie – 20 decembrie.

Cristian Mungiu. Fiord, fotografii

Cristian Mungiu prezintă la noul Art Safari fotografii pe care le-a realizat în timpul documentării pentru lungmetrajul „Fjord”, care i-a adus anul acesta la Cannes cel de-al doilea Palme d’Or din carieră și care este favorit să primească mai multe nominalizări la Oscar, inclusiv pentru „cel mai bun film”.

Expoziția „Cristian Mungiu. Fjord, fotografii” este în sine o călătorie. Fiecare imagine are în spate o poveste, o întâmplare sau o conversație.

Într-un interviu acordat recent Curatorial el punctează că documentarea este experiența întotdeauna mult mai amplă, mai detaliată și mai complexă decât filmul care rezultă și măcar la fel de captivantă. Călătorește mult și consideră că, pe cât de departe de casă se află, „senzația de călătorie într-o lume paralelă e mai desăvârșită”. Mungiu filmează și fotografiază zilnic, de mult timp, iar un film pe care îl va face cândva va reuni fotografiile și poveștile adunate în anii de documentare.

Expoziția „Cristian Mungiu. Fjord, fotografii” poate fi vizitată în perioada 18 septembrie – 1 noiembrie.

Postwater

Postwater, ce poate fi vizitată până în 18 octombrie, este o expoziție senzorială despre obiecte care au trăit o altă viață pe mare. Fragmente de fibră de sticlă recuperate din ambarcațiuni vechi, purtând urmele timpului, ale apei și ale funcției lor originare, au fost reinterpretate de Daniel Ștefăniță ca piese de mobilier și iluminat unicat.

La granița dintre obiect funcțional, sculptură și contemplație, Ștefăniță a creat și realizat obiecte recontextualizate, ce primesc o nouă identitate și o nouă viață.