Artă la Palatul Suțu, toamna aceasta – Sculpturi create de trei artiste, în prim-plan

Lucrări de sculptură create de Elena Surdu Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie vor fi expuse toamna aceasta la Palatul Suțu din centrul Capitalei.

Secția Artă a Muzeului Municipiului București a pregătit un regal expozițional pentru noul sezon, urmând să prezinte trei expoziții inedite, dedicate unor valoroase femei-sculptor din România – Elena Surdu Stănescu, Henriette Cihoschi și Doina Lie.

Depășind numeroase prejudecăți, femeile s-au afirmat în arta modernă, experimentând toate tehnicile artistice, inclusiv sculptura. În România, o artistă venită de la Chișinău și stabilită la București a fost o deschizătoare de drumuri. Este vorba despre Milița Petrașcu, formată în atelierul lui Antoine Bourdelle și cel al lui Constantin Brâncuși, la Paris. După ea, s-au afirmat multe sculptorițe și, astăzi, destinul lor stârnește interesul publicului. Acesta este și motivul pentru care Pinacoteca Muzeului Municipiului București le-a dedicat și va continua să le dedice o serie semnificativă de evenimente muzeale.

„Atemporal”, de Elena Surdu Stănescu

Elena Surdu Stănescu este artista care deschide regalul expozițional dedicat femeilor-sculptor din România organizat la Palatul Suțu anul acesta. Expoziția care îi este dedicată, intitulată „Atemporal”, e organizată în anul în care artista sărbătorește împlinirea a 80 de ani de viață.

„Autoportret. Elena Surdu Stănescu – Atemporal – Sculptură” va fi deschisă între 9 septembrie și 9 octombrie, la Palatul Suțu.

Stănescu are un palmares impresionant, cu mai mult de 45 de expoziții personale. A participat la expoziții de grup în România, dar a avut prezentări și în Italia, Franța, Spania, Portugalia, Indonezia, India, Emiratele Arabe Unite și în Coreea de Sud. A primit premii semnificative, precum cele din anii 2010 și 2012 care i-au încununat întreaga muncă: Medalia de Aur și Marea Medalie de Aur, la „Saloanele Expoziției Internaționale de pictură, sculptură și mozaic”, la Cannes Azur.

Temele creației Elenei Surdu Stănescu sunt universale și perene. „Zborul devine, în opera sculptoriței, o bucurie vizuală, iar seria de păsări modelate ne induce acea stare unică de fericire. Păsările de bronz, păsările albe de papier-mâché, aripile obsedante, le privești, și energia lor te urmărește și-ți stârnește imaginația ca într-un vis paradisiac”, spune dr. Elena Olariu, director adjunct secția Artă din cadrul MMB. „«Femeia-pasăre», din bronz, așezată pe o cupolă de lemn, este poate primul pas pentru un autoportret spiritual al artistei, pentru că «Sufletul meu este o pasăre» –  ne declară într-o altă lucrare emblematică a creației sale”.

„Autoportretul cu mâini” este o lucrare-instalație, realizată din bronz și lemn, care sugerează forța creatoare a ființei umane, vorbește despre capacitatea artistei de a crea forme și a reproduce cele mai profunde sentimente.

Iubirea este motorul universului, reflectă sculptura „Cupola Lumii”. Artista transpune în forma chipului feminin un întreg univers de senzații și chiar natura exterioară, mai spune Olariu și dă exemplu lucrările: „Luna”, „Valul”, „Orga vântului”, „Briză”, „Adiere” și „Vântul”.

Expoziția dedicată Elenei Surdu Stănescu cuprinde 65 de lucrări reprezentative pentru creația artistei, printre care și câteva sculpturi noi, prezentate în premieră absolută.

Leopoldina Bălănuță, între caracterele feminine puternice reprezentate

Impresionantă în creația sa este și seria de portrete realizate unor membri ai familiei sau prietenilor, turnate în bronz sau cioplite în piatră: pornind de la portretul esențializat care evocă iubirea eternă a mamei, până la senzualitatea care exprimă frumusețea delicată a actriței Leopoldina Bălănuță și ajungând la sculpturile care reprezintă, în general, forța caracterelor feminine.

Toate aceste portrete realizate de-a lungul vieții, afirmă Olariu, trădează admirația profundă a Elenei Surdu Stănescu pentru arta egipteană și cea a portretului imperial roman, pentru realism și grandoarea trăirilor umane. „Sculptorița modelează și conferă a nouă putere materiei, aceea de a imortaliza pentru eternitate forma corpului uman, dar și a sentimentelor cele mai profunde”.

Sculptorița lucrează constant în marmură de Carrara, în bronz, alabastru, sticlă, lemn pe care montează figuri delicate și forme de bronz.