Artista figurativă Adela Petrescu, în focus la Ivan Gallery
Artista figurativă Adela Petrescu, marginalizată multe decenii din cauza originilor sale burgheze, beneficiază de o retrospectivă la Ivan Gallery, în perioada 12 septembrie – 19 octombrie.
„Desen și Pictură 1954 – 2017” e vernisată în 12 septembrie, la ora 18:00, și cuprinde lucrări realizate în perioade diferite, atât picturi pe carton și pânză, cât și desene. Naturile statice, peisajele, portretele și nudurile sunt temele abordate de aceasta.
Adela (Nicolau) Petrescu (1927 – 2019, București) a început lecțiile de desen în perioada 1945 – 1946 cu mătușa ei, sculptorița Teodora Pop (soția pictorului Sabin Pop), în atelierul Ceciliei Cuțescu Storck. A urmat, în paralel, cursurile Facultăţii de Filologie și anul pregătitor la Belle Arte, cu Nicolae Dărăscu. Având în vedere perioada în care a trăit artista, originile ei „nesănătoase” au fost cauza încheierii abrupte a studiilor la Belle Arte. Taxele percepute pentru studenții proveniți din familii considerate bogate erau prea mari, astfel că Adela Petrescu a trebuit să renunțe. În preajma sfârșitului vieții sale academice, s-a căsătorit cu scriitorul Radu Petrescu. Au fost profesori la Dipșa și Prundul Bârgăului, din 1951 până în 1954. Acolo, ea a început să picteze cu puține materiale pentru că, nefiind membră UAP, nu avea acces la cele necesare, studiind totodată „Tratatul de pictură” al lui Camilian Demetrescu, cel al lui Delacroix și scrisorile lui Van Gogh.
Cartonul preparat de multe ori era pictat față-verso. Lipsa pare că sta la baza acestei generații în care artiștii nu aveau materiale, informațiile erau prea puține, iar exprimarea era îngrădită. Prima pânză a Adelei Petrescu a fost un cadou primit pe la mijlocul anilor 1970 de la pictorul Paul Gherasim, următoarele fiind cumpărate cu ajutorul artistului Florin Niculiu de la Combinatul Fondului Plastic. Pe acest nou suport au fost reluate la dimensiuni mari picturi vechi, punând în lumină geometrii intuite și căutând noi sensuri poetico-metafizice.
Un cavaler postbelic
Adela Petrescu este unul dintre „cavalerii postbelici”, după cum a numit Geta Brătescu la începutul volumului „Atelier Continuu” generația din care și ea a făcut parte. Originea „nesănătoasă” îmbolnăvea și restul parcursului, diminuând șansa și favorizând eșecul. Mulți artiști care promiteau au rămas undeva în timp doar cu promisiunea, nevăzuți, neauziți și ne-lăsați să iasă la lumină.
Adela Petrescu a expus prima dată cu sprijinul lui Florin Niculiu, prima și ultima sa prezență la un Salon Municipal fiind lucrarea „Pinii”, la Muzeul de Artă, în 1978. După moartea soțului ei, cel care a susținut-o cel mai mult și i-a dat încredere să picteze, a hotărât să facă o expoziție personală, la Casa Schiller din București, în 1982. O a doua expoziție a avut-o abia în 2005, în foișorul de la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia.
Cel mai recent, în 2020, a apărut și într-o expoziție de grup la MARe, „Marginali, izolați și excluși”.
Expoziția de la galeria Ivan, din cadrul Atelierelor Malmaison, poate fi vizitată până la 19 octombrie, de miercuri până sâmbătă, între orele 14:00 și 19:00, iar în rest pe bază de programare.
